Poezii despre matematica, pagina 4
Sticla
tăcută și goală stă
într-un colț de cameră
era cu eticheta pe ea
pusă aproape pudic cam la jumătate
indica ce se cere într-o uniune
de state care controlează
ce trebuie să curgă dintr-o sticlă
verde transparent
golită de un gâtlej care se respectă
conținutul dăunează grav sănătății
dar te amețește după o stare
de euforie greu de descifrat
după golire ești platon sau kant
sau nietzsche și discuți
cele mai importante subiecte politice
matematica nu are taine pentru consumator
sticla stă în colț discretă
misiunea ei s-a încheiat
și se simte singură și stingheră
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem ca două pofte
suntem amândoi doar amândoi într-un colț al încăperii
ca niște unghiuri ascuțite îmbrăcate
sumar unul cu celălalt și atât
suntem ca niște mere coapte de sfârșitul verii
ca două pofte ca două gusturi aproape identice
ca o singură foame suntem
ca o mușcătura pe gât ca un strigăt
ca o dâră de sânge ca niște unghii nestăpânite excentrice
ca o formulă matematică suntem ca o piramidă
ca o forță gravitațională ca o implozie
ca o lege a fizicii ca un emcepătrat
ca o descoperire științifică suntem ca o rocă subită
suntem ca Atlantida dinainte de a fi dispărut
ca un mit ca un foc irezistibil
ca o fatalitate plăcută suntem
ca frumoasa din pădurea adormită înainte și după sărut
poezie de Călin Hera din Îmi pun singur miere în ceai (2010)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inteligențe multiple
dacă scrii un poem
și aripi fermecate fâlfâie în piept
bătăile lor sunt la fel de suave, precum
sunetele pianului, când se-mpletesc
într-un cântec de leagăn
și atât de dulci, înțelegi de ce
acordurile lirei
au o dulceață
poetică
dacă rezolvi o ecuație
și rotițe fără de cusur ți se-nvârt în creier
se rotesc la fel de repede, precum
piciorul balerinei, când se-mpletește
într-o piruetă
și atât de exact, înțelegi de ce
mișcările unui boxer
au o precizie
matematică
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Alb Tătar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelegere
văd lucruri nevăzute celorlalți prieteni ce mă cred
nebunul de pe tabla de șah a terenului de supraviețuire
oamenii stau în frigider aliniați în rând cu
sticlele de bere și micii tradiționali picanți
mi-a plăcut matematica între minus și plus
infinit
n-am știut să iubesc secțiunea periculoasă din calculul
de rezistența materialelor
deci am ajuns un jalnic boem inginer ratat
nu-mi plac mașinile, îmi plac răsăriturile și mai ales
apusurile, pentru că mă seduce moartea
unde eu o găsesc pe frumoasa Minerva
în haosul hulpav al dorințelor de carnivore hămesite
caut un algoritm limpede, ușor de scris pe o plajă întinsă
la marginea mării și la marginea pământului
simplu și clar ca un scâncet de nou născut
ce seamănă izbitor cu ultima suflare a unui
muribund.
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină, zei și oameni
Lumină, zei și oameni
Floare de femingină
Niciodată timpul nu a fost mai dureros decât acum
Îți simt respirația ca o ecuație matematică
Ce îmi înghite nerv cu nerv, iubirea fără emoție
S-ar topi, s-ar dezintegra ca lumina nevăzută de orbi
Azi nu mi-ai șoptit... tot agăț niște verbe ca tăcerile icoanelor
Nu mai spune că ninge! Nu are rost!
Veșnicia inimii mele s-a sfârșit
Închide-mi gura cu un cerc de sticlă
Tu nu vei înțelege niciodată rădăcina amară a somnului
E ca un poem fără replică...
Azi se întorc păsările în copaci
Și lumina e tot mai mare
Dar ce mi-au spus zeii,
Eu nu aud cu mâna ta sau mâna lor
Mă ve-ți ucide ca pe o floare de cireș, fără strigăt
Continuă să dormi, să dormi,
Până ce răsăritul soarelui va cuprinde în zei lumina!
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
=între naștere și moarte
pe cine (ne) va alege posteritatea
ca funcție matematică?
=editurile revistele literare m-au asaltat pe mail. cu diagrame.
puteam să fiu închis pentru coliziunea capetelor pe piața monetară.
m-a durut util o burtă necunoscută. le-am dat dracu pe toate.
=rocada capetelor între frați.
îmi dau mat poetico-schizofrenic.
=toată noaptea am înotat în acvariul din burta câinelui meu.
aveam viteza unui spermatozoid când se scuturau purici.
=coliva seamănă c-un ceas.
nu știi dacă rămâi o doină pisicească.
=de ce atâtea femei sunt singure?
[...] Citește tot
poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!
De copil visam la flota mea
am sacrificat câteva caiete de matematică
dar balta a secat de atunci
au crescut câteva blocuri pe oceanul meu
apoi am lansat avioane cu fuselajul de dictando
dar sper să nu mai aterizeze niciodată
aeroporturile le-am pierdut la optsprezece ani
când am votat prima dată
încă mai știu să fac crucișătoare
cuirasate și tot felul de monitoare
închizând ochii
văd speranța cu toate pânzele sus
și pe ismail
toate visele mele sunt caravele
fiecare ajunge fără escală în lumi noi nouțe
unde pot fi zeu pentru o zi
să fac trafic cu băștinașii
să le ofer câteva iluzii
despre viața de dincolo de moarte
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns la o idee
Sunt suficient, sunt mulțumit cu viața?
Totul a fost planificat.
Timpul a stat la picioarele mele?
Toate bătăliile le-am încheiat victorios.
Ce mai aștept să fug la Histria!?
Unde ziduri albe, prăbușite
umbre, chipuri din alte milenii se amestecă
cu cimentul și chirpicul.
Unde picioarele elefanților sunt suporturi din sticlă și lemn
în temple bine măsurate
și-n cotloanele neștiute ale ogorului meu
de unde bine văd
ungherele gândurilor tale ascunse.
Unde toate converg la marea, veșnic mare albastră
iar spotul de lumini își marturisește teama în fascicule.
Unde ideile se învălmășesc în etape, că totul
un tot... zero, unul, zero, unul, unul, zero
ca într-o cartelă matematică, este peren.
numai prieteniile se duc și vin,
și iubirea difuză... în orice ipostază!
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns la o idee
Sunt suficient, sunt mulțumit cu viața?
Totul a fost planificat, timpul a stat la picioarele mele?
Toate bătăliile le-am încheiat victorios. Ce mai aștept?
Să fug la Histria!?
Unde ziduri albe prăbușite,
Umbre, chipuri din alte milenii se amestecă
Cu cimentul și chirpicul?
Unde picioarele elefanților sunt suporți de sticlă și lemn
În temple bine măsurate,
Și-n cotloanele neștiute ale ogorului meu,
De unde bine văd,
Ungherele gândurilor tale ascunse.
Unde toate converg la marea, veșnic mare albastră,
Iar spotul de lumini își marturisește teama în fascicule,
Unde ideile se învălmășesc în etape, că totul
Un tot... zero, unul, zero, unul, unul, zero
Ca într-o cartelă matematică, este peren.
Numai prieteniile se duc și vin.
Și iubirea difuză în orice ipostază!
poezie de Aurel Avram Stănescu
Adăugat de Aurel Avram Stănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-s?
De la un timp nu de la naștere îmi fac cont de ani,
Ci mai curând din calcul de scadență
Până la schimb de neuitat din existență
Și uimitor suntem iar tineri... mai bălani.
Și faci proiecte tot mai multe, înțelepte,
Căci matematica o știi de riguroasă,
Fără surprize și-ai și mână norocoasă
Să-ți mai câștigi ceva la genele perfecte.
Și-atât de-obișnuit îți ești de zi cu zi
Că nici schimbări nu-s certe, evidente
Și oricum le știi cum că se trag din alimente,
Iar c-o dietă le repari poate... mai știi?!
Surpriza neplăcută-i tot de afară
Când alții-ți fac remarci, invidioși
Crezând că toți ajung ca ei într-o zi moși...
Și moral te resuscitează-n tânăr iară.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!