Poezii despre inocent, pagina 4
Iubire oarbă
Fiinţa-ţi tot parfumul ce-l degajă
Îl sorb cum soarbe prostul din cucută
Sperând că nu eşti doar o prefăcută
Ce-un inocent a vrut să prindă-n mreajă.
Fiinţa-mi beată îţi vorbeşte mută
Şi oarbă te cuprinde-n vis de vrajă
Iar sufletu-mi seraf îţi stă de strajă
Tăcut şi nepalpabil te sărută.
Demult nebun ajuns-am în neştire
Demult legat mă zbat fără putere
Să-mi dai că poţi un ceas de fericire
Să-l fur aş vrea că n-am curaj a-l cere
Dar dacă-l fur vând cinstea pe iubire
Şi-aşa mă mistui singur în tăcere.
sonet de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele rasarit in odaie
Lumina a rupt perdelele
Exploziv sparge oglinzile
A răsarit soarele-n odaie!
În căldura blănii de oaie
Aştept să-mi sfârşesc zilele
Pe spate, cenuşie şi sumbră,
De călău îmi apare o umbră
Mă rotesc în sudoarea rece
Spre lumina ce mă petrece
Ce vine revărsare de ape
Potopul meu atât de aproape!
Adorm larvar târziu, delirând
În fetida căldură visând
Nu sunt eu şi nici păcate
În somnul meu de puritate
Îmi creşte de înger aripă
Privesc inocent, fără frică
La sufletul ce se ridică.
poezie de Alin Micu
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un şarpe ascuns în pahar
A intrat un şarpe-ntr-o broască
Într-o broască de uşă, evident
Şi-a ieşit pe partea cealaltă
Senin, liniştit, inocent.
S-a suit un porc pe o capră
Pe o capră de lemn, evident
Şi-anceput să guiţe la Lună
Dând dovadă de mare talent.
Am băgat în porc un căţel
Un căţel de usturoi, evident
Şi-am aprins nu ştiu ce ţigară
Un Carpaţi, un Marlboro sau Kent.
După porc şi ţigări, evident
Vrând să beau un strop de Cotnar
Am găsit o broască pe sticlă
Şi un şarpe ascuns în pahar.
poezie de Mihail Mataringa (29 aprilie 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păşeşte-n Frumuseţe
Păşeşte-n Frumuseţe, ca o noapte
Când nu sunt nori şi ceru-i înstelat
Sclipirile şi bezna fără şoapte
Pe chipul ei şi-n ochi s-au adunat:
Şi m-am mirat să văd lumini în noapte
Ce zilei sumbre Cerul nu le-a dat.
Mai multă umbră, raze mai puţine
Au afectat necunoscutul har
Ce-i ondulează părul negru bine
Şi chipul i-l aprinde ca un jar;
Pe care gânduri trec, pure şi line,
Ce vin din locul lor originar.
Şi pe acel obraz, şi pe sprânceană,
Atât de blând, de calm, de elocvent,
Are un zâmbet, iar culoarea-i faină,
Căci binele îl face-n mod frecvent,
Şi mintea îi este împăcată-n taină,
Iar inima iubeşte inocent!
poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadare din timp
M-am apucat să răsfoiesc timpul
cu aprobarea tacită a lui Chronos
aflat undeva în neant
îi simt privirea infinită
şi aud cum întoarce secundele
una câte una
eu însă devin rebel
protestez împotrivă legilor
Zeului Chronos
mă opun să mai investesc în eternitate
şi continui sa răsfoiesc paginile trecutului
oprindu-mă la capitolul copilărie
vârsta neprihănirii şi a inocenţei
nu se mai aud secundele...
doar zâmbete şi chicotiri de copii
am redevenit pur inocent şi sincer
[...] Citeşte tot
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet la apogeu
În ochii tăi căprui, vai!, se răsfrâng,
Cinci mii de stele, luminând astral,
Eu mă transform în înger canibal,
Şă-ţi ronţăi sânul drept şi sânul stâng.
Nu sunt nici inocent şi nici nătâng,
Nu sunt duplicitar, iubito, nici teatral,
Avem în noi, stelar, un tandru ideal,
Tu să mă-nfrângi, eu trupul să ţi-l frâng.
Iubirea nu se cântă, ci tainic se suportă...
Nici nu mai ştim ce-i lumea şi ce-i eul
Şi, suportând, ostateci, a sângelui escortă,
Ne căutăm, în carne, eterici, Dumnezeul...
Ah!, sângele, vulcanic, ne fluieră-n aortă,
Înfriguraţi şi ludici, noi prindem apogeul!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am
Şi chiar nu contează nici cât şi nici ce,
Ce bine că am şi ce bine că e,
Ce bine că râd, chiar de lacrimi mai curg,
Am rază de soare, am zi, am amurg
Am vise născute din ochi migdalaţi,
Ce-mi cer sărutări pe obraji sidefaţi,
Am drept să iubesc inocent şi nebun
Şi glas ce mă-ndeamnă cuvinte să-ţi spun
Nu vreau să renunţ, pot avea tot ce n-am,
Am dulci amintiri să nu uit cât iubeam,
Am urmele tale în suflet şi-n gând,
De suflet sensibil cu trupul plăpând
Am dreptul să fiu în poem mângâieri
Şi flori să-ţi ofer, chiar de poate nu ceri,
Ba chiar am mai mult decât tot ce visam,
Am dragostea ta şi pe tine te am
poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insomnie
Mărturii se-nalţă peste noapte-n hârtie,
Un ciudat cronicar zgârâie alb, inocent,
Zăpada dospeşte parcă-n drumul absent,
Amintiri vestejite cu miros de stafie.
Un cântec şopteşte pe-a valului apă,
Muzicale sticliri rar înoată în larg,
Pe zâmbet pustiuri uitările-şi sparg
Durerea din chip, în adâncuri să-‘ncapă.
În ore învinse are cuib o secundă,
Vertebra-i râvneşte de la mâini paradisul,
În chin antagonic se duce-‘ncet visul,
Salina-n exiluri în ochi se cufundă.
Frântura fecundă râneşte-o făptură,
Licoare ei cheamă, căci doarme pe gură!
vineri, 13 ianuarie 2017
poezie de Aurel Petre (13 ianuarie 2017)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu despre memorie
în zilele când uit cine sunt
dacă sunt fantomă sau
un mort neînfricat lăsat
să lupte departe de rănile noastre
acoperit cu cenuşa unui imperiu
dispărut acum câteva minute
scriu despre memorie în zilele
fără memorie cultiv trandafiri
mă declar inocent şi mă aşez
cuminte în rândul de la geam
într-o morgă plină cu lacrimi
şi crini ucigaşi aşezaţi la geamuri
scriu despre memorie şi cred
că am început de câteva zile
să sângerez cu aroganţă în faţa
caietului deranjat cu discreţii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara nu pot să tac
Vara deloc nu pot să tac,
Spun acum, deşi nu vreau,
Ce gen de femei îmi plac
Şi cât whisky pot să beau.
Nu prea cheltuiesc lovele,
Mai fumez din când în când
Başca trei-patru cafele,
Să rămân limpede-n gând.
Arareori, nu zi de zi,
Mă ia valu-n discoteci
Şi-o mai dau pe Ecstasy
Aşa este-n club, petreci.
Aseară-un tip "am dovedit",
Pe unul ce-l chema Marin,
Toţi spuneau cu glas şoptit:
- E spaima sticlelor de vin.
[...] Citeşte tot
poezie de Alex Dospian (august 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!