Poezii despre impovarat, pagina 4
Raid în rai
Hărțuit, se unduie sufletul după coline,
Moldova molcomă mi-așterne, verde, covorul
Parc-aș pluti... Nu-l ating cu piciorul
Tinerețe, mă-ntorc miraculos! la tine
De ani împovărat nici victimă, dar nici erou
Gaudeamus igitur îngânat de-un prăfuit pian,
Reconstitui pe caldarâm fiece teșit bolovan
Tăinuind amprenta de pași rătăciți prin Copou
Junimea, candid, se-mbrățișează tot la "patru lei"
Xenopol ASE-ul ofertează drept alternativă
Tumultul de atunci, scăpând din trapa narativă,
Cu plete lungi, în vânt, aleargă sub eminul tei
Birjă de epocă, tramvaiul vechi eliadesc
'Și-urmează prin tunelul timpului traseul
Purtând pe cap coroana teiului, o clipă-s Dumnezeul
Acelui Iași fragment bizar din cronici baladesc...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te declar vinovat
Tu mi-ai răpit zâmbetul
Și mi-ai frânt zborul,
Mi-ai înnorat privirea,
Mi-ai împovărat gândul;
Îmi privesc viața ca pe o clepsidră:
Câte minute de iubire mi-au rămas?
Se scurg rapid și doar tu ești de vină,
Mi-ai măsluit clepsidra iubirii
Tocmai acum, când mai e puțin
Nisipul ce mi l-ai aruncat în ochi
Pe post de dragoste!
Dar tot e bine: măcar toate firele lui sunt aceeași culoare,
Nu le mai văd pe cele negre
Când am dat mâna cu suferința
Ori de câte ori tu răsuceai clepsidra altcuiva...
Te declar vinovat,
Deși nu am dovezi:
Nu ai ochi pentru rănile mele,
Ba chiar spui că m-am rănit singură!
Te condamn la iubire pe viață,
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Palmieri străjuind
Priviți cu grijă palmierii
Străjuind la vânturile din sud
Cum plânge noaptea seva și-o aud
În adierea primăverii
Cum trec deasupra zboruri caste
Printr-un ținut împovărat
din mit în mit. Adevărat
Și-n tot itinerariul vast e
Îmi exilez de frica lumii
Pe țărmuri leneșe emoții
Unde-au lăsat și ostrogoții
Zigzaguri largi pe fața humii
Acolo dorm legende care
Mai dăinuie în câte-un grai
Palpând ca-n alfabetul Braille
Între mistere și eroare
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pamieri străjuind
Priviți cu grijă palmierii
Străjuind la vânturile din sud
Cum plânge noaptea seva și-o aud
În adierea primăverii
Cum trec deasupra zboruri caste
Printr-un ținut împovărat
din mit în mit. Adevărat
și-n tot itinerarul vast e
Îmi exilez de frica lumii
Pe țărmuri leneșe emoții
Unde și-au lăsat și ostrogoții
Zig-zag-uri largi pe fața humii
Acolo dorm legende care
Mai dăinuie în câte-un grai
Palpând ca-n alfabetul Braille
Între mistere și eroare
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vers metafizic
Iată și ultimul salut. Coboară,
În hăul mării adânci coboară
Acest sicriu înfășurat în steag
Precum un zbir, cu față-acoperită.
Marea-l înghite odată cu nisipul -
Cu nisipul niciodată descoperit
Moale ca lâna, sau poate negru
sau poate încărcat cu o duzină de culori
și abia acolo - cel mort
Ochii înfundați ai celui mort
Vor zări minunăția noilor lumi:
Plante, plancton, scoici și lumini.
Ah, ce sfere minunate, fosforice,
Luminoase sfere fosforice!
Ah, frumoasă e această junglă a nopții
Ah, ce minunat și măreț mormânt,
[...] Citește tot
poezie celebră de Stanislaw Grochowiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg de păpădie
M-am împovărat de gânduri, nu mi-s lacrimile-acasă,
Le-am trimis în lumea mare să se scalde într-un izvor
Și-am secat precum fântâna,
părăsită și rămasă
Fără tine,
și mi-e sete, dulcea-mi lacrimă de dor.
N-am să știu nici dintr-o mie de cuvinte adunate
Care ți-ar plăcea pe nume să îl ții la piept, mai strâns,
Să fi fost iubiri promise de versul cere să fi plâns.
De ți-aș spune și ți-aș cere să-mi fii Nor, apoi răcoare
Ai rămâne pentru mine ca o aripă de Vânt,
Dezgolită, m-aș ascunde într-o Apă curgătoare,
Însetată... ce uimire!
Zborul meu peste Pământ.
Mi-ai rămas ca o speranță, Vara visurilor mele,
Adu-mi Ploaia în Furtună, adu-mi Cerul înapoi,
Să dezmierd cu trupul Luna, dăruind sclipiri de Stele
[...] Citește tot
poezie de Lili Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecătorul
Iar mi te-ai dus, iar te-ai pornit
Tăcut și trist și-ngândurat,
Același trecător grăbit
Adus de griji, împovărat.
Unde te duci, habit nu am,
Dar pomii iat-au înflorit,
Sunt păsări care cântă-n ram,
Tu n-ai văzut, n-ai auzit.
Afară e senin și-I soare
Și mai adie câte-un vânt,
Tu-ți porți privirea spre picioare
Și gândurile în pământ.
Pământul geme plin de viață,
E un așa plăcut tumult,
Tu ți-ai pus masca iar pe față
Și o privire de om crunt.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (30 mai 2020)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un ultim text salvat din mâna adormită
Cum trece apa prin pământ fără să schimbe nimic
din fizionomia zonei geografice,
trec și eu printre voi, copiii mei neascultători,
dar nu vedeți că-n spatele oglinzii s-a născut
un deșert ce așteaptă o șoaptă de apă.
Vorbesc, vorbesc, vorbesc dar cât o să mai pot
deschide fereastra exilului meu voluntar spre voi?
Cum umbra trece cu spaimă printre stejarii rotați
și nu tresare nici o frunză de emoția clipei
așa trec și eu printre voi, copii neascultători
și curați, dar nu vedeți că doar cenușa mea plutește
în aerul împovărat de cuvintele voastre.
Vorbesc, vorbesc, vorbesc dar cât o să mai pot
încropi din șoaptele morților un paradis ce vă place?
Sunt simple lucrurile în această bibliotecă de carne
ce cu o sacră spaimă le percepem încet. Ne e teamă
doar să le numim. Când, înduioșați, vom trece peste
oarba uitare, tresărind din somnul nostru nesfânt,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Sava din Insolența nopților
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Fericirea nu are un cost
Un vis ce l-am crezut fictiv
Îmi aparea în fiecare noapte
Doua mâini se căuta atractiv
Indescifrabile usoare șoapte
Te-am întâlnit la o răscruce
Dezamăgit de cursul vieții
Și drumurile unde poate duce
Trecut erai prin anii tinereții
De singur soarta te-a purtat
Tu ai ales drumul cel drept
De ce acum te simți împovărat
Pământu-ți pare rece sterp
În palma ta eu m-am uitat
Se desena un drum al fericirii
Toata viața atunci ți s-a schimbat
De mână am ales calea iubiri
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea nu are un cost
Un vis ce l-am crezut fictiv
Îmi aparea în fiecare noapte
Doua mâini se căuta atractiv
Indescifrabile usoare șoapte
Te-am întâlnit la o răscruce
Dezamăgit de cursul vieții
Și drumurile unde poate duce
Trecut erai prin anii tinereții
De singur soarta te-a purtat
Tu ai ales drumul cel drept
De ce acum te simți împovărat
Pământu ți pare rece sterp
În palma ta eu m-am uitat
Se desena un drum al fericirii
Toata viața atunci ți s-a schimbat
De mână am ales calea iubiri
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!