imbratisare+virtuala

Baba-oarba cu pasărea Phoenix

ţi-am trimis-o pe card

te rog ţine-o strâns la subţioară
în virtuala vecinătate a tresăririlor tale
şi ai grijă cum o presari
prin mall-uri scânteietoare
prin târguri şi oboare
ca să mă poţi găsi mai uşor
jucând baba-oarba cu pasărea Phoenix
ce-mi cloceşte o inimă nouă
dintr-o piatră de onix

poezie de Laurenţiu Belizan (22 mai 2008)
Adăugat de Laurenţiu Belizan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne îndrăgostim de trei ori în viaţă, dar numai într-un singur caz este iubire adevărată: prima iubire. Este inocentă şi cea din urmă îmbrăţişare însângerată a sufletului devastat al omului.

citat din Camelia Opriţa (noiembrie 2007)
Adăugat de Elena Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu e veşnic, nimic... Condiţia efemerului reduce răul la zero. Monştrii se macină. Prin această perspectivă, Goliat e o Virtuală ruină. Goliat în sens de energie malefică. Ce înţelept îl face natura să degenereze! Să degenereze, reţineţi, pentru că aceasta mi se pare esenţial. Despotismul în faza decrepitudinii! Ochii cruzi, fioroşi, gura vulgară, vocea rea, mâna poruncitoare, toate mâncate pe dinăuntru, roase, golite.

Dumitru Popescu în Pumnul şi palma (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de voluptate, dincolo de rut, este cu putinţă o regăsire desăvârşită în îmbrăţişare, ca şi cum ai cuprinde - pentru întâia oară - o altă parte din tine care te "încheie", te completează, revelându-ţi o altă experienţă a lumii, îmbogăţită cu alte, noi dimensiuni...

Mircea Eliade în Nuntă în cer
Adăugat de Mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce femeile simt o conexiune mai puternică atunci când aceasta este verbală, în cazul bărbaţilor lucrurile stau pe dos. Ei preferă atingerile, aşa că este indicată o îmbrăţişare care să dureze cel puţin şapte secunde. Este destul de mult, însă rezultatele se vor vedea imediat.

citat din Carin Goldstein
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio tu, adio soare,
Adio, dulce îmbrăţişare,
Adio dorul meu cel sfânt,
Adio, crudule Pământ,
Adio, suflet necurmat,
Adio, plâns nemângâiat ;
Adio, viaţă cum te ştiu,
Adio, suflul cel mai viu,

Astăzi te las, nefericit,
Rămân să stau unde-am venit
Ca să răspund la ce-ai cerut
Când n-ai ştiut ce ai avut
Şi ai întors ce-i cuvenit
Să-ţi stea în suflet, fericit,
Doar pentru că în calea ta
Aşteptai flori spre Golgota.

Adio, sărutare grea,
Adio, alinarea mea,

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea lui Dumnezeu, care este primordială, afectează fiinţele în realitatea lor virtuală mai înainte de a le afecta în existenţa lor efectivă. Când se manifestă ca locuri cosmice de manifestare a atributelor Numelor lui Dumnezeu şi sunt genul de creaturi supuse condiţiilor de existenţă precise şi conforme Înţelepciunii divine, ele proiectează aceste dispoziţii potrivit Voinţei divine creatoare. Trăsăturile de caracter pe care ele le exprimă atunci pot fi lăudabile sau condamnabile, în funcţie de Voinţa normativă divină.

Ibn 'Arabi în Cartea revelaţiilor de la Mecca (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Album de prieten

Pentru ca, între noi,
să nu curgă râuri de dor,
vă las cadenţa vorbelor.
Pentru ca, între noi
să nu se întindă pustiul,
vă las grădina gândurilor mele.
Pentru ca, între noi
să nu crească hotare,
vă las o îmbrăţişare.

poezie celebră de Marin Corneliu Dobre din Poezii Alese (1 ianuarie 2004)
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Univers închis

O dată doar să te mai văd,
Să-ti simt apropierea,
Să-mi las fruntea pe mâna ta,
Să nu mai simt durerea.

O dată doar să-mi fii aici
Şi să-mi respiri iubirea,
O dată să mă-mbrăţişezi
Şi să-mi săruti privirea,

Sufletul să mi-l descânţi
Ca să-mi alini iubirea.

O dată-aşş vrea să fiu a ta,
Naiadă-nlăcrimată,
Să simţi cum bate inima,
De tine-ndurerată.

Trăiesc în lumea mea de vis,
Tărâm de basm, de nedescris,

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Vlădescu (29 iunie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec fără răspuns

De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?

De ce te-oi fi iubind, femeie gingaşă
ca firul de iarbă ce taie în două
luna văratecă, azvârlind-o în ape,
despărţită de ea însăşi
ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?...

...

poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!