Poezii despre idee, pagina 4
Doi "amici"
În grădină printre frunze
Toate galbene, ursuze,
O reptilă stă la sfat
Cu-n arici cam bosumflat.
Vine iarna peste noi...
Într-un glas spun amandoi.
Hipoterm, șarpele zise:
-Frigul nu îmi e propice.
Aș vrea înapoi în Rai
Poți idee să îmi dai?
Stă ariciul se gandește,
Ce naiv... ceru-i poveste.
În subsol la mine-acasă
Îmi va fi ospăț la masă...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți de vis
Ocolesc inimi cu spini
Și te rog să te inchini
Cerului rodind minuni
Gând curat si oameni buni
Penetrez cu o idee
Smulg a sufletului cheie
Văd iubiri nevinovate
Flori de măr fragede-n carte
Adunând vers după vers
Simt intregul univers
Cum vibrează in făclie
Nopți de vis si poezie.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aritmetică
Dă patină inelului, nu cocleală,
Dă pietrei lunii de nor șlefuire.
Cărții ia-i pagini, dar dă-i primeneală,
Iar telefonului, voci. Și-auzire.
Nu-mprăștiată iubire, ci-mpărtășită,
Nu împărțită! Nu între noi!
Poate, mai bine da! - înmulțită,
Dar nu cu vreun timp, ci cu doi!
Și creanga ce zbate perechea de vise
Idee e, nu prea zadarnic lest!
Desfrunzirea e înfrunzirea ce zise:
Rar dragostea nu dă cu rest!
poezie de Andrei Gădălean (octombrie 2016)
Adăugat de gamma99
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creionul
face semn pereților nopții
să dezbrace o imensitate A4
de somnambulele-i țoale.
O fi potrivit să scrie pe ea
Portret de femeie?
Îl mustră tavanul:
- Orbule, nu simți că are pe piept
două virgule ireal de fragede?
Scrie între ele: Portret de idee.
Sau, de sobă
la care, când nu erai vreasc,
ai supt
cenuși de amor cu lumina.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către cetatea ochilor
Către cetatea ochilor
orbecăiesc
însetat de lumina
ce o doresc,
din întuneric iubesc
adunarea vulturilor,
pe culmea grea
a vânturilor,
desfășor
o dorință de zbor
infinită fugar
spre o idee doar,
de a ajunge color
la casa mea
și-a lor
în cetatea ochilor.
poezie de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înghețata
copiii mei care se copilăresc
cu copilașii sânilor tăi perfectibili
vin cu o idee sucită: ce
ar fi să îi coplilărești, zic ei, mamei, în dulce
numele de femeie
și
să râdem și noi în batjocură înghețată
de strâmbele căpșuni din vârful
acelorași sâni? copiii mei
dorind înghețată,-nghețată
mai spun ceva - nu
știu dacă merită ascultați
la gradele scăzute de acum...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis Perfid
Mă aflu la marginea unui gând,
pregătit de aruncare,
perfidă emoție încântătoare,
când și când mai îmbietoare...
Oare?
Înfioare,
încleștare,
cugetare,
o dulce sărutare,
ardoare pătrunzătoare...
ezitare,
dezolare,
renunțare.
Un vis anost,
lăuntric,
în jos,
coșmar,
[...] Citește tot
poezie de Andy Buruiană
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Mai mult ca perfectul
Pe spatele aripei este notat
Mai mult ca perfectul
Zborului.
Pe spatele peștelui e desenat
Înotul viitorului.
Acolo unde credeam că se termină,
Lucrurile revin asupra lor;
Fața văzută e doar o ciornă.
De ce să fim pesimiști
În legătură cu stingerea ochilor?
Pe spatele lor
Natura și-a notat
O idee și mai îndrăzneață
Despre orbire.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor-calator
Gol
plutind în chip de idee
mă preschimb în rună,
mă scrijelesc în colț de tine,
adânc sculptată în retina mâinilor tale
adăpostind un iris albastru în căus,
ca pe-o comoară.
Sunt numai gând
și numai dor-călător,
drumeț rătăcit
ce altă călăuză nu are
decât dorul de casă.
Si-ntre palmele tale
am găsit adapost.
poezie de Nicoleta Tase
Adăugat de Anemarie Ionita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înghețata
copiii mei care se copilăresc
cu copilașii sânilor tăi perfectibili
vin cu o idee sucită: ce
ar fi să îi copilărești, zic ei, mamei
numele de femeie...
ca
să râdem și noi în batjocură înghețată
de strânsele căpșuni din vârful
acelorași sâni? copiii mei
dorind înghețată,-nghețată,
mai spun ceva risipit, nisipit, nu
știu dacă merită ascultați
la gradele majore de
acum, ori niciodată...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!