Poezii despre ghilotina, pagina 4
Odă femeii mele
Rațiunea merge desculță pe drumul de țară
În căutarea sensului pierdut bunul simț era
și el la locul
accidentului Viața pe o planetă uitată de Dum
nezeu Marșul trumfător al omului este între
rupt de războaie și surâsul copiilor Ca orice
animal sălbatic omul vânează pe om Unde să
mă ascund frica mă urmează peste tot Am și-o
ghilotină pentru orice eventualitate Căpitanul
Rusia cu pușca la ochi mă urmărește peste tot
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trădare
Promite că te-ascultă, dar te privește-n gol
Cu mintea adusă-n hăul de labirint de sine;
Chiar dacă s-a jurat, la tâmplă cu pistol...
Te vinde tot în cioburi... visând să ia rubine.
E promiscuitatea de-amor cu adulter,
's prietenii clamate cu ascunziș de ură...
Sincerități mințite în voalul de mister...
Ți-este aliatul zilnic... ce nopțile te fură.
Promisiunea, este purtată-n timp mereu
Și care la mezat ți-arată ghilotina;
E-ncrederea pierdută atunci când e mai greu,
Rămânând singur, dus... și victimă și vina.
Ce poate face spirit, un Iago, o Iudee?
E doar serotonină sau dopamină-n sânge?...
Dar nu-i, că le-avem toți!... Deci n-am nicio idee!!!...
Suntem, făcuți o parte, doar trădători!... Nu plânge!!!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu stele în păr și lacrimi în ochi
Nu știu secretul limbii tale
nici drumul cuvintelor
rătăcesc poezia
mă duc într-aiurea
printre flăcări de frig
și statui de piatră
Vino, ia-mă de mînă
învață-mă sărutul umed
al vîntului de miazăzi
spune-mi
din ce sămînță încolțesc stelele
într-o lacrimă
Nu știu unde ești, cine ești
chiar și prezent
îmi lipsești totdeauna
Incepe în mine toamna
și timpul mă-mbracă
în frunze de aur
Mîine voi fi nicăieri
[...] Citește tot
poezie de Lucia Sotirova
Adăugat de Marian Denescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
comparație
Un pui în coajă au spus unii -
Iată ce-i viața ce trece
În lumea strâmtă și îngustă
Viața nu-i decât o muscă.
La spital rază de soare doctorul zâmbește trist:
Nu mai ai decât o lună...!
Se agață-n disperare de o mână de halat, pacientul.
Iară doctorul răspunde:
"Iarna muștele îngheață!"
Asta-i tot ce ai de zis?
Ușa se închinde-n urmă, pași se-aud pe holul sec
Asta-i viața din păcate
Ni se stinge ca un bec.
Floarea ce o pui în vază simte glas de ghilotină
Însă viața ce o are, n-a murit
e-acolo-n tină.
Și la fel cum puiul coaja o înlătură cu ciocul
Tot așa raza de soare bate-ncet în glia seacă
Și prin ușa ce-o deschide...
Cine știe ce urmează,
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș renaște-n tine
A renaște -n tine... pare-o poezie
Căutând motive, vise, să renegi,
Risipind prin suflet o butaforie
Hâdă ca tăcerea neștiutei legi.
Îndoieli mărunte, caută-n tipare
Pulberi aurite... și năluci de fum,
Înflorind ispite ca o provocare,
Plină de păcate, plină de parfum.
Aș trăi cu tine... file de poveste,
Spinii geloziei i-am tăiat demult,
Ghilotina vieții, este sau nu este,
Patimile, încă, vreau să le ascult.
Inocentă -i clipa... de împreunare,
Zodie ascunsă... arsă ca un dor,
Care curge -n tine ca o lumânare,
Sfâșiind adâncul, ultimului zbor.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-un fel sunt călău
unul blând
desigur
un profesionist arogant
cu pretenții că înțeleg mecanismul trecerii
fără să provoc durere
am început cu mormolocii
la broscuțe am eșuat
am presat flori de colț
mușețelul și floarea soarelui
păpădia cât era un pui de soare
fluturii i-am răstignit cu bolduri
insectarul cui l-a inventat
apoi am ucis maci cu miile
de atâta drag
dansam cu spicele valsul secerei
iarba știe bine tăișul coasei mele
apoi îmi odihneam visele în mirosul de fân
și chiar dacă nu am inventat eu ghilotina
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopțile
Nopțile, când îmi amintesc iarăși de noi,
totdeauna pe întuneric și amenințați totdeauna,
îmbrățișați sub ghilotină mereu,
totdeauna obsedați de timp și de noapte,
hăituiți de umbre în care ne recunoaștem pe noi,
totdeauna ca în prima noapte a lumii
și totdeauna vorbind despre sfârșitul iubirii,
totdeauna amintindu-ne de mări și de soare
și totdeauna pe acest nisip negru al nopții
fără să știm dacă mâine vom mai fi împreună,
totdeauna așteptând cuțitul ghilotinei să cadă,
totdeauna despărțirile,
totdeauna dragostea amenințată de alții
și de noi înșine,
totdeauna sub acest soare negru
care ne luminează, când se ating, mâinile,
totdeauna înfricoșați că mâinile noastre
vor ajunge la capătul dragostei noastre
și totdeauna visând să ne iubim fără să știm
dacă suntem primii oameni pe lume sau ultimii,
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am săturat...
M-am săturat să văd cum pică frunza
Și doar păianjeni își ridică pânza.
Aș vrea să știu unde-i acum parfumul;
De ce-a plecat lăsându-ne doar fumul?
M-am săturat să văd cum mor în gară
Cei ce respiră-n drogul din țigară,
Și-apoi se duc să doarmă în canale
Și mor stupid în liniști infernale.
M-am săturat de-atâta sărăcie
De teama că-n curând foame-o să-mi fie,
Iar lupii care urlă-n parlamente
Nu-mi vor lăsa măcar medicamente.
M-am săturat să văd mereu cum plânge
O Românie suptă pân' la sânge,
Și tare-aș vrea să-i văd sub ghilotină
Pe hoții care ne prefac în tină.
[...] Citește tot
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi
oglinda: ghilotină peste lume. sunt un cap/ăt despărțit de dumnezeu și mă rostogolesc, după chipul și asemănarea mea, de la primul cuvânt, până la ultima nuanță de roșu.
oglinda: linie de fracție cu dinți. totul se împarte la unu, pentru că zero face frig:) +1 = -1:(
oglinda: calculator de riduri. aceasta este desăvârșirea ta (femeie).
oglinda: felia de pâine. pe ce parte o să cad azi? o să-mi amintesc de mâna brutarului excitat, ca de o ploaie sfântă?
oglinda: tango între punctul de pe i și infinit.
oglinda: distanța dintre pradă și prădător. mă prind sau pierd încă un eu. să nu uit să închid ochii când trec dincolo.
oglinda: fereastră cu vedere spre ea. ea, cea care expiră când eu inspir. ea, cea care moare când eu trăiesc. later edit: un gest inegal anulează definiția oglinzii. ea, cea care trage cortina.
oglinda: balansoar între trecut și viitor. come as you were. cu viteza luminii. cu toți morții din tine.
oglinda: rană dublu adezivă care mă ține întreagă. acest pahar sangvin. diavolul poartă ultima nuanță de roșu.
poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar sicrie și durere...
Prin fereastră văd pustiul într-o primăvară caldă,
Când noi respirăm sub mască, fiindcă molima se scaldă
Peste tot, având complice virusul cel asasin,
Și ne ia părinți, copiii... ce se sting în pat străin...
E durere, vlăguială și o spaimă peste lume
Că n-ar reuși s-o scrie nici în sute de volume...
Ne ferim unii de alții, și ai vrea o-mbrățișare,
Însă fugi că moartea-ți râde cu trei coase la spinare.
Cum să își aline mama un copil în carantină,
Nu îl vede, nu-l aude, - sufletu-i pe ghilotină -
Cum să-l mângâie, să-i spună să nu aibă nicio teamă
Când e ferecat și plânge... neputință, jale, dramă...
E o luptă inegală, da cu forțe nevăzute,
Care mușcă și se-ndoapă din imunități scăzute,
Luptă medici, asisistente, ei, soldați pe baricade,
În speranța să învingă... omenirea-n chinuri, scade.
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!