Poezii despre georgescu matei, pagina 4
Se tot uită după noi supărata primăvară,
Nu putem să-i fim alături, este pentru-întâia oară,
Privește cum stăm la geam, ne vede închiși în casă,
Ne roagă să fim cu ea, dar necazul nu ne lasă.
catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă... Și iar plouă!
"Necontenită ploaie, nu vrei să te oprești!
Norii ne-amenință și nu vor să mai plece,
Cât ne mai chinui, la noi nu te gândești?
Pământul s-a-nmuiat și-i gata să se-înece!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă, lasă-ne în pace, e trecută a ta vreme,
Primăvara ne-ai furat-o dar de tine nu se teme,
Suspinând, cu ochii-n lacrimi, ne-aduce bunăvestire
Că va reveni îndată dezmorțind întreaga fire.
catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a dus luna lui Gerar, iarna asta-i șugubeață,
Ne-a adus de toate-n dar: ger, ninsori și ploi cu gheață,
Întorc cu păreri de rău filele din calendar,
Liniște și gânduri bune să ne-aducă Făurar.
catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, scriitorule!
Cu pana lui ca o mistrie,
Din cuvintele model,
Și-a zidit cu măiestrie
Frumusețe de castel.
Cărămizile te-îmbie
Să le mângâi cu încetul,
În castel e-o poezie,
Ziditorul e poetul.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă...
Și-a dezbrăcat frunzele toamna,
Și-a aruncat papucii Doamna,
Nimic nu vrea să țină-n poală,
Îi place-așa să umble goală.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
LA CRÂȘMA LUI MARIAN POȘTAȘUL
Pe mal de râu, la margine de sat,
Unde se-ntinde-n zare larg imașul
Am poposit, c-o bere m-am tratat
La cârciuma lui Marian Poștașul.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O primăvară plină de frumusețe! La mulți ani!
A mai trecut o iarnă prinsă în a vremii grindă,
Soarele îmbujorat discu-ncepe să-și aprindă,
Ochii umeziți tresar mânați la viață insistent,
La apelul primăverii ghiocelul e prezent.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trenul toamnei se iuțește, are mers de-accelerat,
Zarea lungă nu-i ajunge, bate drumu-n lung și-n lat,
Geme de încărcătură, trece-n goană pufăind,
L-am oprit la mine-n gară, felinarele se-aprind.
catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi am fost la vie. Am tăiat-o. A început să plângă...
- Lăstarule, să nu mai plângi că n-ai motiv,
Ce greu ți-a fost... Îți dau dreptate ție...!
De vremuri grele ai scăpat definitiv,
Râzând mi-ai spus c-ai plâns de bucurie.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!