Epigrame despre fata morgana, pagina 4

Un soţ plecat de multişor,
Ajuns acasă, dimineaţă,
S-a dus la ea, în dormitor,
I-a prins şi i-a schimbat la faţă.

Şi eu fac parte dintre cei normali
Şi pot ca să pricep, la o adică:
În faţa legii suntem toţi egali,
Dar nu şi-n faţa celor ce-o aplică.

Alternanţele, în viaţă,
Schimbă drastic viitorul:
Blonda s-a schimbat la faţă...
Operând posteriorul!

Fata, cu "dureri la bască",
Dar timidă ea, din fire,
Nu prea ştie să iubească
Deci... iubeşte în neştire.

Bucuros este bărbatul,
Că veni sorocul, iată,
Să i se nască băiatul,
Dar nevasta-i fată... fată.

epigramă de Ion Ruse (1 august 2008)
Adăugat de Ion Ruse
Comentează! | Votează! | Copiază!

Briza mării te desfată,
Plaja-i bună de saltea...
Sunt ispite pentru fată
Să devină... fată grea.

"Nu mai tot da din picioare
Că de-acum eşti fată mare "
E normal aşa să-i zică
Că e încă fată mică.

epigramă de Florea Ştefănescu (martie 2011)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa cinstei, ca om fin,
Cu reverenţă mă înclin,
Dar faţă de un impostor,
Voi fi mereu necruţător.

Vecina, fire iubăreaţă,
Ce a băgat bărbaţi în boală,
Era schimbată, azi, la faţă
Cu noul strat de "tencuială".

Guvernanţii (cei în viaţă)
Cu credinţă-n Dumnezeu,
Astăzi s-au schimbat la faţă...
Că la minte-i foarte greu.

<< < Pagina 4 >

fata morgana