Poezii despre farfurie, pagina 4
Miros de portocale
Acum când anii îi adun
Pribeag pe-a sorții cale,
Mai simt în orișice Crăciun
Miros de portocale.
Cu ochii minții mă revăd
Trântit în neaua moale,
La săniuș făcând prăpăd
Pe Burta Albă-n vale.
Noiembrie de cum trecea
Și iarna da semnale,
Din orice fulg răzleț ieșea
Miros de portocale.
Chiar și-universul conspira
Prin legi fundamentale
Și tot în juru-mi radia
Miros de portocale.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băștinașul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarăși sacrificii?
moto: Cine trebui' să știe, sigur nu știe
Dacă am, sau ce n-am, seara în farfurie
---------
Toată viața, sacrificii
Mi-au cerut cu toți să fac
C-am slăbit la toți indicii,
Numai să le fiu pe plac
Și-am tot strâns ades cureaua
Până nu mai am ce strânge
Că dacă mă prinde neaua,
Și mă vezi, îți vine-a plânge.
Ne-au promis ce e mai bine
Și eu i-am votat de buni
Că dacă-mi veneam în sine,
Mai bine spărgeam cărbuni!
Când nimic nu stă pe roze
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe foc
ciorba de pui chinezească
să tai ghimbirul felioare
și trei căței de usturoi,
cum ai putea descrie oare,
parfumul dragostei în doi,
prin aburii de pui grăsan,
picuri uleiul de susan
și morcovii căliți cu ceapa
ardeiul, țelina și prazul
îi umpli imediat cu apa
sărată dacă este cazul,
ciorbița astfel ticluită
arată bine, aurită,
cum n-ai uitat să pui o urmă
din praful galben de curcumă
și puiul lăfăind în zeamă
îl vei acri de bună seamă
nu cu oțet, ci cu lămâie,
zemoasă, verde sau gălbuie
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neputința cuvântului
"Neputința cuvântului pasăre
De a se ridica de la pământ",
Noi, poeții am devalorizat cuvintele,
Iubirea ar trebui să se numească A,
Viața B, moartea C și totul ar intra în normal,
Ce triumf, păcatul ar fi X, armonie Y,
Nu rostiți Cuvântul Dumnezeu,
Restul e răzvrătire, amăgire,
Când alert, când alergen,
Când bancher, când boem,
Totul a murit în cărți,
Ciocnește paharul cu prietenul mort,
Fugim desculți, fără de tălpi,
O pată de sânge spune mai mult decât orice cuvânt.
Prea mult ne-am alintat trupul cu leacuri,
Un bătrân în ceață pietruind ecou.
La tomografie s-a găsit un elefant sub farfurie.
A mierlit-o, zise vânzătorul,
Clasa și viitorul, avea dreptate, că așa e dreapta,
În stânga ține lopata. Burjuii rumeni, cuvinte-lume.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pilula
Cuvântul pilulă e doar un motiv
Pentru o nouă divagație
Tu știi că eu sunt și nu sunt emotiv
Și în această ecuație
Cine trebui' să știe, sigur nu știe
Dacă am sau ce n-am seara în farfurie
Dacă-mi place s-alerg după fluturi iluzii
De ce nu-l mai citesc pe adeptul Moruzzi
Acestea, vei spune, sunt numai pretexte
Să-nconjur planeta pe jos
Toată viața învățăm la texte
Dar câte din ele ne sunt de folos?
Și oricum, pilula e inofensivă
O iei, dacă vrei o citești, o arunci
Te-așezi în fotoliu, amesteci un punch
Apoi încă unul și cazi în derivă
Și-ți place să crezi că semeni cu Buda
Cu Pablo Picasso sau poate Neruda
Că tu ești la toate cap și buricul
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Reproș banal" de Violetta Petre
Azi te-ai trezit cu fața către pernă,
Nervoasă și pornită pe scandal,
Am arborat drapelul alb în bernă
Având o față lungă, ca de cal.
Te-ntreb sfios de mi-ai călcat cămașa
Și dac-avem ceva, ca mic dejun,
Dar ai lovit în masă cu cravașa,
De mâța a zbughit-o ca din tun!
Se sparge vaza, zăngăne vitrina,
Vecinii dau cu mătura-n tavan,
Era un unicat adus din China,
Ce mama mi l-a dat acum un an,
Pe masă și-n chiuvetă-i plin de vase,
Cafeaua nu mai am unde s-o pun,
E buda înfundată și miroase,
Și-am lunecat în baie pe-un săpun...
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La balamuc
La balamuc e-o faună pestriță
E lumea la o scară mult mai mică
Și-acolo-s premianți dar și oftică
Intrigi și drame, aur și pojghiță.
Doctori nebuni se-ntrec cu pacienții
Și fiecare crede că-i normal
Totu-i rutină și-un respect formal
Și foarte rar uzăm de intervenții.
Sunt în salonul patru cu celebri
Pitagora, Aristotel și Dante
Alighieri, altfel mare fante,
Și încă doi, nu-i zic, sunt cam funebri...
La masă vin de la saloane bune
Un Topârceanu, cum îl știți, glumeț,
Și Sadoveanu, comunist isteț
Apoi Vadim, chitit să se răzbune.
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (4 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasă ești
Cu frunze galben-arămii, tu toamnă scumpă ne-nvelești..
Și picuri picuri mii și mii, pământul rodnic îl stropești.
Cu nori cenușă de albastru, cu vânt în păr, cu poame multe
Tu ne aduci din timp povești, aflate pe cărări uitate de munte.
Când turturelele-au plecat,
Se simte fum de paie
Pustii sunt horele din sat
E liniște-n odaie.
Și rolul tău de mii de ani, neîncetat îl joci la timp,
Aduci copiii de prin lan și îi trimiți furiș la școală,
Ești ca o mamă an de an, ce nu cunoaște oboseală.
Esti toamnă, tu in pământ întorci comori
De gură hrană pentru muritori,
De dor, de Dumnezeu cel sfânt,
Țiganii scot viori si cânt...
O, tu, frumoasă toamnă
Ce te comporți precum o doamnă,
Miroși frumos, a lemn de pin udat
Te porți cu straie vechi, ce lumea nouă le-a uitat.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Capotă (6 octombrie 2014)
Adăugat de Ionuț Capotă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apostrofe la lună
"Per amica silentia lunae..."
Glob rătăcitor de stâncă rece, tristă ca mormântul,
Fiică stearpă a-ntâmplării, lună, soră cu pământul,
În zadar de mii de veacuri, tu cu raze-mprumutate
Fermecat-ai paraziții uriașului tău frate!
Arc văpsit pe bolta rece de-un penel muiat în aur,
Solz zvârlit din coada unui legendar ihtiozaur, -
Câți săraci din lumea asta, când lucești în noaptea tristă,
N-ar voi să fii monedă, să te lege-ntr-o batistă?
Sloi de-argint ce se topește în azurul dimineții!
Veșnic te-au iubit amanții, veșnic te-or cânta poeții
Lăudând în osanale mincinoasa ta splendoare,
Dar tu vei rămâne veșnic rece și nesimțitoare.
Apariție banală ca un fund de farfurie!
Talere cu două fețe! Cap de monstru fără trup!
Orologiu fără ace! Nastur de manta! Chelie!
Felinar! Conrupătoare de minore! Cantalup!
Cum poți tu privi de veacuri globul nostru de argilă
Și atâta suferință, - fără să te stingi de milă?
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natură moartă
( Sufrageria nu știu să fi vorbit vreodată
În stihuri ori în proză - și cred că-n orice gest
Să le surprindă graiul, ar fi rămas mirată
Însăși urechea Domnului Jean de la Fontaine.)
Tacîmurilor, linguri, furculițe și cuțite,
Le-am auzit revolta pe șoptite
În spălatorul din bucătărie.
- " Noi nu slujim decît cu farfurie
Și stăm numai atît la masă
Cît se dumică felul de mîncare grasă,
Și repetăm o singură figură:
Din gură-n blid și de la blid la gură.
În farfuria-ntinsă ori adîncă
Ajuți boierii-n timpul cît mănîncă.
Tot rostul nostru e să stăm aproape
De mînă celor ce-au să se îndoape.
Din strălucita mea tovărășie
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!