Poezii despre eroi au fost, eroi sunt ïżœnca, pagina 4
Rugați-vă, prieteni
Poate că Domnul s-o-ndura de mine,
Poate că Domnul s-o-ndura de noi,
În Ghetsimani să nu ne ia somnul,
Cocoșul să nu cânte de trei ori!
Puțina e iubire pe pământ,
Repede-i clipa cea mult iubitoare,
Credința nici cât bobul de muștar,
Să ne rugăm s-avem cu toți iertare!
Să nu uitați c-am pariat pe voi,
Doar împreunâ câștigăm pariul;
Am fost chemați aici să fim eroi,
Să înfrățim lumina cu pustiul!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rug de seară
Atuncea când credeam în tine
eram viteji, stăpâni pe noi.
Acum suntem o tânguire,
că am uitat c-am fost eroi.
Străbunii noștri-s în pământ,
Lupii-au rămas să-i mai jelească.
Noi? Venerăm un gol mormânt,
uitând de legea strămoșească.
Tu Doamne zeu te-ndură iară,
în suflete să ne cobori.
Ți-aprindem rugul astă seară,
ca să ne faci nemuritori.
Oprește-ne să ducem cruci!
Ia de pe noi jugul durerii!
Tu ești acolo sus pe stânci,
dar ne privești, din rugul serii.
poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroi neștiuți
Noi încă mai suntem eroi neștiuți,
cu ochii pe hărți adunate-mpreună
în ani fără glorii, în grabă vânduți
pe visuri lăsate la margini de dună.
Când clipa ne duce departe în zbor
spre vaste popasuri ivite în cale,
uitarea o cernem la margini de dor,
ca somnul pe gânduri să vină agale.
Din Ursa cea Mare, oprită în loc,
prin oiștea întoarsă aducem fiorul,
din culmile reci ale Țării de Foc,
ca-n grabă la ușă să tragă zăvorul.
Zăvor din legende găsite-n trecut
în vagi amintiri, dintr-o lume uitată,
deschisă-n memorii de vis renăscut
în zodii aduse de vânt în polatră.
Se simte parfumul rămas fără glas,
în prag de mirare dorind să dezlege
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țară a doinelor
istoria țării a fost scrisă cu sânge
tratate meschine i-au schilodit trupul
Basarabia suspină neîncetat plânge
dar mai sunt lumini să-i mângâie chipul
ani lungi de chin revoluții războaie
au îndurat românii mult compătimiți
eroi se zvârcolesc pe drumuri de noroaie
luptând pentru dreptate împătimiți
țară a speranțelor cu munți înțelepți
fiii tăi s-au răspândit în lumea întreagă
Dumnezeu mai știe încotro te îndrepți
treci prin crize dar viața ți-e dragă
țară a doinelor plâns de nai și vioară
sub tălpi de iubire tot răul o să piară
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă roșului carmin
Roșu carmin în răsărit,
Roșu în maci și în apus,
În trandafirul înflorit,
În jar și foc, în rug și plâns.
Ocean de roșu peste noi,
La mal de sângeri și de vis,
Udând pământul, când eroi,
Cu lacrimă, istorii-au scris.
Roșu carmin în răsărit
Ne soarbe în ocean de jar,
La maluri stânci de dolomit,
În noi iubire și amnar.
Ofrandă-altarului ceresc,
Privirea-n roșu s-a aprins
Pentru acei care iubesc...
Sunt verbe care nu s-au scris...
Roșu în maci și în apus,
În piatra lunii și-n rubin,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
EU VREAU...
Eu sunt venit din stelele căzute
Și mi-am pierdut menirea de-a fi sfânt,
Când am văzut doar suflete pierdute
Cum se-nfrățesc cu dracii pe pământ;
Eu sunt acum un înger cu o armă
Și loc nu am de-ntoarcere în Cer;
Răspund prezent când zorii-mi dau alarmă
Și vieții demne-i sunt un grănicer!
Urăsc acum, cum nu îmi este datul,
Pe toți urmașii Iadului din voi
Și gata sunt să mor de gât cu statul
În care dracii-au devenit eroi
Acum sunt doar un înger fără minte,
Pe care Cerul însuși l-a uitat,
Dar voi s-aveți un adevăr în minte:
Eu vreau să pier poet crucificat!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scump putregai
Maci, galbenele, albastrele
Cămpurile tarisoarei mele...
Vai de voi... vai de florile mele...
Sunt tăiate de mâini străine
Vândute prin alte plaiuri
Vindecă molimi, guturaiuri,
Bolnave-mi-s capurile tării...
Ne-au vândut mierea pe putregai
Colorat amăgitor, frumos,
Mâncăm ce aruncă străini pe jos
Cumpărăm prostiți al lor gunoi
Vai de copii nostrii... vai de eroi...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmar
E noapte, mi-e frică și gem îndelung,
iar inima pieptu-mi apasă,
în visul în care sunt gata s-ajung
în lumea de nimeni aleasă.
E lumea în care cei mici sunt jertfiți,
e lumea în lacrimi scăldată,
e lumea cea rea, cu eroi biciuiți,
e lumea de umbre călcată.
Nu pot să mă apăr, sunt singur în vis,
nu pot nici să fug să-mi scap viața,
aș vrea, dinspre cer, să coboare-n abis
lumina, să spulbere ceața.
În lumea de monștri, de lacrimi și chin,
coboară, pe-o rază de soare
un sunet de harpă, trimis de destin,
iar lumea lui Goya dispare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste despre o poveste
A fost odată o poveste
Se isprăvea
Înainte de-a începe
Și-ncepea
După ce se isprăvea
Eroii ei intrau în ea
După moarte
Și ieșeau din ea
Înainte de-a se naște
Eroii ei vorbeau
Despre o țară despre un cer
Vorbeau de toate
De-un singur lucru nu vorbeau
Un lucru pe care nici măcar ei nu-l știau
Acela că nu sunt decât eroi de poveste
[...] Citește tot
poezie clasică de Vasko Popa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Româncele
Ca temelii în ziduri de cetate
Luptând cu arma pentru dreptul sfânt
Româncele, născând eroi de seamă,
Ne-au dat durată pe acest pământ.
Ele-au fost nume de Ștefani și Țepeși,
De Mircea, Horea, Tudori și Mihai
Și de atâți ce sângerară-n vreme
Pentru această inimă de rai.
Statornice-n iubire, când bărbații
Duși la hotare se băteau aprins.
Arând și culegând, ele ținură
În inimi focul dragostei nestins.
Venindu-le copiii-nvinși din lupte
Nu i-au primit, deși le erau sori,
Ci i-au trimis la oaste: ori să moară,
Ori să se-napoieze-nvingători.
[...] Citește tot
poezie clasică de Virgil Carianopol
Adăugat de Elena Brătulescu, Lugoj
Comentează! | Votează! | Copiază!