dori

Dl. Big: Ai vrea să te căsătoreşti?
Carrie Bradshaw: Ei bine, nu voiam, nu credeam că e o opţiune.
Dl Big: Şi dacă ar fi fost o opţiune?
Carrie Bradshaw: De ce? Ce? Vrei să te căsătoreşti?
Dl. Big: Nu m-ar deranja să fiu căsătorit cu tine. Pe tine te-ar deranja?
Carrie Bradshaw: Nu, nu, nu dacă asta ţi-ai dori şi tu. Adică, e... e ceea ce-ţi doreşti?
Dl. Big: Te vreau pe tine. Deci, bine.
Carrie Bradshaw: Deci, într-adevăr ne căsătorim?
Dl. Big: Ne căsătorim. Trebuie să-ţi cumpăr un inel cu diamante?
Carrie Bradshaw: Nu, nu. Doar un dulap foarte mare.

replici din filmul artistic Totul despre sex: filmul
Adăugat de Alexandra Bleoancă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dl. Price: Dacă-mi permiteţi, scopul pentru care ne-am adunat e ca să ne prefacem că într-o bună zi veţi avea o contribuţie importantă în societate. Poate aţi putea să-mi faceţi pe plac. De exemplu, domnişoară Polk, ce-aţi zice de jurnalism, care este o profesie unde oamenii chiar sunt plătiţi să fie cinici şi ostili.
Grace: Nu de când toate publicaţiile au fost înghiţite de patronatele de media care manipulează informaţia şi...
Dl. Price: Ajunge. Dumneavoastră, domnule Rover, ce carieră v-aţi dori?
Adam: Vreau ceva fără suflet şi corporatist, domnule Price.
Dl. Price: Bună alegere.

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulcahy: Bună dimineaţa! Iată-ne din nou aici. Este iarăşi duminică. Sunt sigur că toţi aţi venit aici aşteptându-vă să auziţi o predică. Ei bine, trebuie să recunosc că nu sunt la fel de pregătit pe cât mi-aş dori. De fapt, nici măcar nu sunt îmbrăcat aşa cum mi-aş dori. Vedeţi, îmi pregăteam predica, despre care speram să fie una deosebit de emoţionantă în onoarea cardinalului Reardon, dar am fost chemat în altă parte şi, ca să fiu cinstit, nu m-am mai reapucat de ea. Aşa că, dacă aveţi răbdarea să mă ascultaţi, aş vrea să vă spun de ce nu am mai continuat-o. Aş vrea să vă povestesc despre doi bărbaţi, fiecare luptându-se cu propria sa criză personală. Pe primul dintre ei îl cunoaşteţi destul de bine. Al doilea este un pacient aici. Ei bine, primul bărbat credea că se confruntă cu o criză, dar de fapt el doar încerca să impresioneze pe cineva. Voia să i se recunoască meritele, să fie încurajat, să fie apreciat. Când aceste merite erau ameninţate, reacţiona de-a dreptul copilăreşte. Dar cel de-al doilea bărbat se confrunta cu cea mai mare criză în care se poate afla omul muritor, pierderea propriei vieţi. Cred că sunteţi de acord că cel de-al doilea bărbat avea tot dreptul să fie egoist. În schimb, acesta a ales nu să se gândească la persoana sa, ci la cea a unui frate de-al său. La un frate. Şi când primul dintre ei a observat demnitatea şi altruismul celui de-al doilea şi-a dat seama cât de meschin şi de egoist a... am... am... am fost. M-a făcut să văd lucrurile mai clar decât le-am văzut vreodată. Dumnezeu nu ne-a lăsat aici pentru a primi acea mângâiere de apreciere. Ne-a creat ca să poată fi aici El însuşi, pentru ca El să poată exista în vieţile celor pe care i-a creat după chipul şi asemănarea Sa.

replică din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina, Mttlc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Claire: Ce înseamnă asta?
Hal: Înseamnă că în tot timpul în care toată lumea a crezut că tata a înnebunit, el rezolva unele dintre cele mai complexe probleme matematice din lume. Dacă ele sunt corecte şi se verifică asta, sunt publicate imediat, înseamnă că susţii conferinţe de presă, înseamnă că toate ziarele lumii vor dori să vorbească cu persoana care a găsit acest caiet.
Claire: Catherine.
Hal: Catherine.
Catherine: Nu l-am găsit eu.
Hal: Ba da.
Catherine: Ba nu.
Claire: L-ai găsit tu sau Hal?
Hal: Nu eu am fost cel care l-a găsit.
Catherine: Eu nu l-am găsit. Eu sunt cea care a scris în el.

replici din filmul artistic Dovada, scenariu de David Auburn
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diego Rivera: Era o copilă slăbănoagă ale cărei sprâncene strigau "Diego, vreau să-ţi arăt tablourile mele!" Şi bineînţeles că m-a făcut să merg eu la ea şi le-am văzut, iar de atunci nu mi-am mai putut lua privirea de la ele. Însă aş dori să vorbesc despre Frida nu din perspectiva soţului ei, ci din perspectiva unui artist. O admir. Creaţiile sale sunt brutale şi gingaşe... dure ca oţelul... şi fragile ca aripile unui fluture. Frumoase precum un surâs... nemiloase precum... viaţa. Nu cred că... vreodată... o femeie a înfăţişat un astfel de lirism agonizant pe o pânză.
Frida Kahlo (în timp ce este adusă la galerie): Taci din gură, grăsanule. Cine a murit?

replici din filmul artistic Frida, după Hayden Herrera
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul Gabriel: Sufletele pot fi speriate, atunci când ies; poate pentru că le îngrozeşte trupul slăbit, neputincios sau condamnat la suferinţă. Odată eliberate de trup, se simt absolvite şi de destinul legat de acel trup, şi de suferinţă; iar ele, de acolo, de sus, pot lesne vedea cum omul e legat de destinul său ca un condamnat, în cătuşe. Atunci, sufletele nu mai vor să revină în trup. Aşa cum trupul e legat de destin, la fel şi sufletul e legat de trup. Sufletul, întotdeauna, va dori o viaţă mai bună trupului său. Deci şi pentru el, destinul va fi unul mai fericit.

replică din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocata (cu ură): Acest ticălos, care astăzi este clientul meu şi pe care trebuie să-l apăr, a scris poezii, cu regele şi americanii, onorată instanţă. Avem aici declaraţia sa olografă...
Judecătorul: Olografă, ai spus? Nu înţeleg... Cum adică, olografă?
Aurica: Onorată instanţă. (Îi întinde declaraţia). Aveţi aici o declaraţie manuscris, întocmită manual de inculpat, adică scrisă de el, cu mâna lui, proprietate obştească...
Judecătorul (citeşte cu greutate declaraţia):... re-ge-le şi ame-ri-ca-nii... (Speriat). Cum adică? Au venit deja americanii?...
Avocata: Nu au venit, onorată instanţă! Şi nici nu vor veni! Însă inculpatul ar dori să-i aducă. Şi-a exprimat această intenţie în mai multe poezii...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

To Kuny: Deci... Lucian, Mihai, domnişoara Maria, domnişoara Lia, Alex, Nistor, domnişoara Stela... Dragi tineri de pe Terra, vă rog să-mi permiteţi să mă scuz pentru purtarea mea nu prea prietenoasă de ieri şi poate chiar din ziua în care v-am primit. Bănuiesc că vi s-a părut că n-aş fi prea amabil, prietenos. Cred că nu v-a prea plăcut de mine, dar aţi avut şi motive, recunosc. Aş vrea însă să nu mă judecaţi greşit, prea aspru, să încercaţi să mă-nţelegeţi. Recunosc că atitudinea mea n-a fost tocmai ospitalieră, dar vreau să vă spun că am avut motivele mele, destul de serioase. Am fost foarte supărat. Am avut o problemă pe care cu greu am rezolvat-o, deci am trecut printr-o perioadă mai dificilă, delicată. Din anumite motive, nu vă pot da detalii. Aş vrea foarte mult să mă-nţelegeţi. Aici, pe această planetă, când eşti supărat, sau enervat, nu poţi să te exteriorizezi, să începi să ţipi sau să faci gălăgie. Trebuie să fii mereu calm şi liniştit, să păstrezi liniştea necesară locuitorilor planetei, să reuşeşti să te interiorizezi perfect, să-ţi înăbuşi furia interioară, deşi uneori este foarte dificil să reuşeşti acest lucru. Stresul este foarte mare, dar stăpânirea de sine trebuie să fie cu mult mai mare. Aş dori foarte mult să mă puteţi ierta pentru purtarea mea nu tocmai corespunzătoare. Aş dori să mă scuzaţi, deşi nu vă pot da amănunte.
Lucian: Domnule Kuny, nu trebuie să vă scuzaţi faţă de noi. Noi trebuie să vă înţelegem. Trebuie să ne dăm seama că nu este deloc foarte uşor să ţii socoteala unei întregi planete cum este aceasta, fie chiar cu o aparatură şi o tehnică atât de înaintată şi să-ţi păstrezi mereu calmul. Evident că vă înţelegem şi nu trebuie să vă iertăm.
To Kuny: Bine, Lucian. Deci tu m-ai înţeles, iar asta mă bucură nespus. Sper că şi ceilalţi colegi ai tăi m-au înţeles şi m-au iertat.
Lucian: Eu vă garantez în numele lor, domnule Kuny.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverendul Sullivan: "Nu vă lăsaţi amăgiţi. Dumnezeu nu e fals." Hmmm. (Landon intră în biserică în timp ce reverendul Sullivan îşi pregăteşte predica.) "Omul culege ceea ce seamănă. Iar dacă seamănă ură, va primi ură." Te pot ajuta cu ceva?
Landon: Da domnule. Aş dori să o scot pe fiica dumneavoastră la cină sâmbătă seara.
Reverendul Sullivan: Asta nu se poate.
Landon: Cu tot respectul domnule, vă rog să vă mai gândiţi.
Reverendul Sullivan: Cu tot respectul domnule Carter, am făcut o alegere. Vă rog să ieşiţi pe unde aţi intrat.
Landon: Îmi cer scuze că nu am tratat-o pe Jamie aşa cum ar fi trebuit. Merită mult mai mult. Vă cer acelaşi lucru pe care ni-l ziceţi zi de zi în biserică. Şi acela e credinţa. (Reverendul Sullivan răsuflă adânc.)

replici din filmul artistic O iubire de neuitat, scenariu de Karen Janszen, după Nicholas Sparks
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Dom' director; şi dacă vom sosi înainte de ianuarie 2101?
Traian: Dacă veţi sosi înainte de acea dată, va fi foarte bine. Chiar e de dorit să sosiţi înainte de acea dată, doar misiunea a fost estimată la 13 ani, nu la 15; s-au luat însă în considerare eventuale întârzieri nedorite. În orice caz, din momentul în care veţi sosi, banii nu vă vor mai fi livraţi în cont, vă veţi primi salariile în mână, plus, pentru fiecare, o sumă foarte mare, la întoarcerea din misiune; cât anume, nu pot ştii de acum, dar oricât ar fi, tot n-ar fi suficient pentru voi, aţi merita mai mult decât s-ar putea socoti în cifre... Cât despre sumele strânse în bancă de-a lungul anilor pe numele voastre, la întoarcere veţi putea dispune de acestea când şi cum veţi dori sau veţi considera de cuviinţă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!