Toate rezultatele despre dimineata+de+toamna,cafea, pagina 4
Toamnă aurie
Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Și zile cu ploi cernite.
Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.
Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Și-n zbor, păsări călătoare.
Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toți în casă,
Pentru iarna friguroasă.
poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt inspirat de respirația toamnei. O inspir și expir an de an. : Ți-a prins toamna cercei de "nu [...] | Citește tot comentariul
Cafea
Când pui de-o cafea
Pentru cineva
E cu totul altceva.
tristih de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Societatea e ca o cafea cu lapte... Nu mai poți despărți laptele de cafea și nici de zahăr.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Kramer: Scriu o carte despre măsuțe de cafea în formă de măsuță de cafea!
replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cafea în roșu
dimineața aveam o cană roșie
din cafea mi-ajungeau minutele
până la cea din urmă sorbire
și drumurile începeau
de sub fereastra sub care
nucii se-ncăpățanau să crească
rotunde și amare clipe cu miez lăptos.
labirintul gustului se oprea la frunza de alun
și știam de pe atunci că până la pădure
mai era cale de-o oră
de mers alene pe gânduri
și abia mijeau zorile și-n geam
stăruiau rotocoalele de fum alburiu
din soba cu lemne.
pietrele de pe drum ședeau cuminți,
aliniate ca și cum urmele oamenilor
au nevoie de troițe tăcute
pe-o colină de deal absent de minusurile
verticale ale copacilor plini de crestături.
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unele persoane își făuresc rostul din boabe de cafea, iar altele își caută destinul în zațul de cafea.
aforism de David Boia (4 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cafea albastră
Bem dimineață o cafea albastră?
E-o cafenea la margine de-azur!
E singura din Univers, e-a noastră
și cafegiu e-un înger trubadur.
Ibricul e făcut din Lună Nouă
și fierbe pe nisipul Mării Roșii,
cu apă-curcubeu, din stropi de rouă,
pe care-au lăcrimat-o albatroșii.
Cafeaua e fierbinte, ne așteaptă!
Nisipu-a fost încins c-un dor de fulger,
aroma ei ne mângâie în șoaptă
și-i îndulcită cu priviri de înger.
Îmbracă-te cu aripile albe
și ia-mă-n brațe, să zburăm spre nori!
Inime roșii ne vor fi podoabe.
Vino, și-om deveni nemuritori!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foarte jos
fă oamenii fericiți încă de dimineață
pune o nară vioaie-n cafea și în plus
zahărul direct din chisea
fă glume bune fă tumbe nebune fă poezie și fă
infarctul mai târziu și mai sus
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cafea de criză: se ia o boabă de cafea, se leagă cu o ață și se scufundă de două-trei ori în ceașca cu apă fierbinte. La fiecare trei cafele se schimbă ața.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mângâie-mă, dimineață fără nume!
mângâie-mă...dimineață fără nume
e ziua mea și mă privești pe de-a întregul.
îți este greu să mă recunoști
dănțuind în mijlocul pătratului
împodobit în culori desprinse din mine.
îți aud pașii
bântui pe străzi
miroși a crizanteme
la adăpostul amintirilor.
mângâie-mă...dimineață fără nume
ești singură în această împrejurare
vinovățiile-mi urează: mulți ani, mulți ani!
în palma ta crește o piatră
toamna mă trage după ea.
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!