Poezii despre detaliu, pagina 4
Firescul mă pune întotdeauna la punct
De la o vreme călătoresc prin lume și n-o mai neg
ajung în punctele ei vulnerabile,
firescul mă pune întotdeauna la punct,
frumosul singurătății prin multimi nu mă iartă,
dar nici nu mă lasă plecat acasă.
Nu moare nimeni de prea multă plăcere
un moment oportun trebuie folosit,
scrisuil îmi rămâne ultima fotografie în detaliu
în care las sufletul să rodească din amintiri.
Închis apoi între pereții interiori
am învățat să-i ascult cu răbdarea pusă la încercare,
dar am obosit,
sunt cuprins de un somn nevinovat
prin care visele vâslesc pe tărâmuri străine.
Mă închid în obișnuințe vechi
de care nu pot să scap fără să lupt cu înfrigurare
până capăt conștiința faptului împlinit
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre întuneric
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre singurătate
- poezii despre plăcere
- poezii despre oraș
Raiul meu
Nouă cu nouă, cu nouă
Picături de ploaie,
Pe coperta unei cărți vechi cu povești;
Unu cu unu și cu " A fost odată"
O dimineață din care
Tu, Raiul meu, mă privești.
Din pieptul meu, țipătul greu
Crestează undeva, în eter, o nouă poveste.
Nu, nu-i pun soare, detaliu banal, lumină ce arde și doare,
Îi pun o primăvară, o ploaie, două linii firave în palmă,
Ce mă cuprind deodată cu tine,
Raiul meu.
Nouă, nouă, nouă
Cete de îngeri cu armuri sclipitoare, poleite cu mare,
Mă-mprejmuiesc.
Poate mă ceartă, poate mă iartă...
Între sufletul meu și sufletul tău lumea se înconvoaie
și se strânge ca cerul întreg intr-o picătură de ploaie,
[...] Citește tot
poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
- poezii despre lumină
Balada cupei de Fetească
Iubita mea c-un an mai mare
(Funcționară la ghișeu),
Mai ții tu minte ziua-n care
M-ai prins cu ochii-n decolteu?
M-am înroșit precum copilul
Prins cu fițuica sub caiet,
Dar îți zâmbea discret profilul
Și m-am simțit din nou poet.
Catrene multe, inspirate,
Spre sânii tăi am înălțat,
Tu doar râdeai cu voluptate
Și îmi spuneai că-s ne-nțărcat.
În seara-aceea îngerească
Ți-am zis să nu ți-i mai ascunzi
Gustând o cupă de Fetească
Din valea sânilor rotunzi;
[...] Citește tot
poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre sâni, poezii despre zâmbet, poezii despre văi, poezii despre versuri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
În umbra aripei
Voi, cei care-atunci când nu suntem în acord,
gândiți că eu nu am credință,
nu vă imaginați dorința,
setea și nevoia mea de Dumnezeu;
nici n-ați auzit dezolantul meu
strigăt care-și poartă ecoul
prin spațiile lăuntrice ale umbrei,
cercetând nepătrunsul;
nici nu-mi vedeți gândul
trudind întru idealurile genezei
primejduite-adesea
asemeni suferințelor luminii.
Dacă sterilul meu spirit
ar fi putut deține puterea care v-a născut,
acum aș fi putut face ordine în paradis
spre-a fi-n armonie cu țărâna voastră.
Dar, spuneți-mi, ce putere se ascunde
într-un suflet care nu stă sub niciun steag
și care-l poartă totuși pretutindeni
[...] Citește tot
poezie clasică de Amado Nervo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cercetare, poezii despre suferință, poezii despre naștere sau poezii despre imaginație
Ziua plânsului pentru orbi
și cine e mai orb, te întreb,
cel care în detaliu totul vede
dar înțelesurile îi rămân străine
sau cel curat și drept în întuneric
și care iscusit primește cu tandrețe sau refuză ferm
cuvinte bune, rele, suferință, gânduri
sau cel care-n lumina zilei nevăzător de bine se arată
dar noaptea răul îl distinge și îl poartă-adânc în sine
nu știi că a venit ziua aceea-n care
sunt plânse toate lacrimile
cum se grăbește lumea asta toată
mormânt adânc pentru femeie tânără să-mi sape
să-ngroape glas, vers după vers,
parfumuri, rochii desfoiate
cea care moartea îmi așteaptă
ascuns și în vremelnic adăpost rămâne
și mă-ntristează
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Merchez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre noapte, poezii despre tinerețe sau poezii despre rochii
Spiritism
... insinuat, fără vreun expeditor palpabil și fără vreun traseu anume
și totodată, dintr-o dată, nici bănuit măcar, fără vreo prevestire, ca din altă lume,
brusc schimbă plan, făcut cu atât de mult detaliu, după lungi, profunde explicații
și pur empiric, părut fără noimă, rupe film, totul se prăvale în aberații...
doar firul de păianjen, nevăzut, lipește-n funie și creier minte, suflet, corp,
rostogolind cu totul bulgărele fără adresă, sau nu, e lecuire, un anticorp
să împiedice o geometrică multiplicare de rău antepropus, crezut un inefabil,
ce e-o scânteie oarbă, o întâmplare din întâmplător destin, ce mâna dă thrillerul amabil
și întâlnește apoi un bine, atâta de nebănuit și din cu totul alte și alte sfere,
uitate, sau doar în imuabil părăsite, până la propria pieire, dorită ca pe-o avere,
ce nu va fi vreodată, s-a verificat, nu-i rezervată, nu a fost prevăzută-n portbagaj,
sau locu-i lipsă, așa cum și-umbra-n plină zi e, cea de schimbă sens... de o secundă-i gaj,
de unde vine tot, că nu-i cum după o noapte, un sfetnic bun, este instantanee
ca o răscoală ce se iscă, la început dintr-o prostie, tot așa cum curcubee
nasc culori din transparent și le duc arc la cer, ca apoi să le coboare ca-ntr-un hipnotism
al boarei, arsă-n tonuri, rânduite dintr-un haos, fără loc a ști, mereu un altul și altul... spiritism...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre uitare, poezii despre schimbare, poezii despre păianjeni, poezii despre prostie sau poezii despre mâini
Piramida
Căutat-a faraonul nemurirea în nisipuri,
Mii de arhitecți și meșteri a silit în mii de chipuri
Să-i clădească piramidă către-a cerurilor porți,
Viața-ntreagă ctitorit-a doar mormântul unei morți,
Căci trăia doar pentru dânsa, nempăcat, golit de sine,
Nu spre luxul vieții ăstei, ci al celei care vine,
Plănuind cu mult detaliu tot ce va să-l mulțumească,
După ce va fi să-ncheie socoteala pământească.
Și-n al său iatac adesea, dezbrăcat până la piele,
Își lega jur împrejuru-i de mumie obiele,
Ca-ntr-un joc ciudat, în care își imagina aprins
C-a murit și că pășește un hotar de necuprins.
Învelit în pânze astfel, ca un prunc reînfășat,
Se visa un flutur care, din gogoașă înviat
Spre o viață înnoită în câmpia-paradis,
Se juca în părul negru al lui Isis și Nephthys.
"Vino, tu, măreață Isis," striga dânsul în delir,
"Mă-ntregește, cum odată pe iubitul tău Osir!
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre meșteri, poezii despre jocuri, poezii despre urechi, poezii despre păr negru, poezii despre păr sau poezii despre promisiuni
Irepetabilul etern
Imensul, în absolut, duce lipsă-n măsură,
Că nici timp și nici spațiu nu îi sunt etalon.
Suntem duși în neant, unicate-n în natură.
Clipe odată trăim; ce sunt parte din om.
Tot ce-i viu, în trăire, e la fel doar odată.
Nu sunt copii de fapte, nici de stat... inerții.
Fiecare moment, e secundă plecată
Și noi naștem doar noi; pe ai noștrii copii.
Aventura din timp, este film unicat...
Niciun cadru, paiațe, nu-s aceleași mereu.
Ce-i trecut, pe vecie în uitare-i plecat;
Precum cal, ce nu poate a se întoarce-n fuleu.
Repetarea-i himeră; un eres în credință...
Fostul nu se reia. Tot ce treci, este nou.
Nu contează de-i un bun, de-i un rău, sau de-i ființă.
Orice lucru, la rându-i, în scenariu-i erou.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre secunde, poezii despre încredere sau poezii despre zile
Libertate
Pe malul mării în tăcere zăbovesc
Și în jurul meu atent privesc,
Văd bucuria, încântarea, veselia,
Celor mulți ce iubesc libertatea, marea.
Visez și aș vrea să ies din starea mea,
Să mă desprind, să fiu pentru o clipă,
Acolo unde pasărea-și croiește V-ul,
Pregătindu-și în detaliu zborul,
Spre o altă destinație, de ea știută,
Unde viața pe mai departe să-și ducă.
Un neastâmpăr mă cuprinde
Și-o legitimă-ntrebare-mi pun,
Avem noi oare libertatea ei vreodată?
Să ieșim din ale noastre colivii,
Să ne înălțăm până la margine de zare
Și să știm că acolo poate ne chemarea
Ca misiunea ce ne-a fost dată
Să ne-mplinească în a noastră viată?
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (15 septembrie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre planete, poezii despre mamă, poezii despre limite, poezii despre iubire, poezii despre dorințe sau poezii despre zbor
Furtuna
Voi munți sălbatici, al vulturului
Doliu solemn.
Nori aurii
Fumegă pietroasele pustiuri.
Răbdătoare liniște respiră pinii,
Mieii negrii lângă prăpastie
Unde albastrul deodată
Ciudat amuțește,
Blânda muțenie a bondarilor.
O, verzii pomi -
O, tăcere.
De vis cutremură sălbatecul pârâu
Întunecate stafii inima,
Beznă,
Ce peste hăuri se întinde!
Vocile albe
Orbecăind peste-nspăimântătoare atrii,
Zdrențuitele terase,
Părintele furioaselor feroce, vaietele
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre munți, poezii despre albastru, poezii despre vulturi sau poezii despre verde