destin

Regizorul: Destinul tău e scris!
Groparul: Te referi la Textul acesta mizerabil? Asta numeşti tu destin? Să stau acolo jos, să contabilizez visele altora? Să trec toate amăgirile într-un registru? Adică, ce, n-am şi eu dreptul la propria mea iluzie?

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei ce dorm strălucesc printre morţi, dar sunt mai mult ca oricând expuşi adversităţilor, fiindcă ora somnului este cea aleasă de zei pentru a ţese firele acestor vieţi dezarmate şi a le prinde în plasa unui destin care, urmând însemnul zeilor, va fi de asemenea nefast.

Luis Landero în Chitaristul (2002), traducere de Cătălina Iliescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia preagingaşei (pe)treceri

Şi în vremuri tulburi ca acestea
Dumneavoastră Doamnă
circulaţi cu frumuseţea la vedere
Nici îngerul de serviciu
nu vă mai opreşte la intersecţie
Treceţi peste orice culoare
de la alb la rogvaiv sau negru
Drumul este liber
Jos pălăria Doamnă
Că hainele-s demult
în paradisul pierdut
Destin second hand
Cu toate că lumea spune
sus şi tare că te cunosc
toţi bărbaţii
Numai pe poet
îl dor ochii când
treci dintr-o lume în alta

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (7 martie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de Circe, vrăjitoarea

Când Circe s-a înfuriat,
Ea bunătatea îşi "ucise"
Şi-atunci, aheii lui Ulise,
Pe toţi în porci i-a transformat

Iar mai apoi, s-a-nduplecat,
Iertării calea îi deschise
Doar la urmaşi le mai prezise,
Destin porcesc, ce s-a păstrat...

Astfel, vedem ca-n altă eră,
Cum porcii printre noi prosperă
Şi perspectiva este tristă,
În stabilirea altor "norme",
Căci Circe-acum nu mai există,
În oameni, porcii să-i transforme.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul (spăşit, redevine politicos): Sunteţi un dictator!
Autorul (autoritar): Da! Sunt un dictator! Mediocritatea ta a ieşit la rampă din dictafonul meu! Ai copilărit, sub ochii mei, pe o foaie de dictando! Ţi-am dictat un destin pasional şi imprevizibil... (Îi eliberează mâinile.) Aparent, te-am eliberat!... Dar nu poţi supravieţui fără dictatura mea! Eşti o păpuşă gonflabilă! Aceasta este identitatea ta! Dacă vreau, te dezumflu imediat!
Bărbatul (blând): Chiar şi o păpuşă gonflabilă are nevoie de puţină tandreţe...

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunica

Cu gândul ei aiurea dus
Se-mpiedica de noi,
Părea un soare la apus
Şi dintre astre mai presus
Ne-ntunecat de ploi.

Paltoane aranja-n dulap
Le mângâia a mia oară;
Nepoţii îşi făceau de cap
Când în galop, şi când la trap,
– Împieliţaţior, ieşiţi afară!

Nostalgic, se uita blajin,
Şi se-nchina în sine;
Copiilor li se părea un chin
Până aflau, ca pe-un destin,
Dulceaţa unde-o ţine

Vai, dispărea câte-un borcan,
Cu seva-nmiresmată

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Şt.O. Iosif
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pion

Superb destin pentr-un pion de şah:
Întâiul pleacă-n luptă,-ntâiul moare -
Sortit a fi o piesă târâtoare
Pe tabla Marelui Maharajah!

Dar, uneori, în prag de-amurg, apare
Un biet pion finalizabil, ah,
Când regele-i pândit d-un mare crah
Şi doar mujicu-acela-i stă-n salvare!

Ş-atunci, se desfăşoară-ntregul front,
Uitând de regi, pentru pionul tont!

Cad, pentru el, Nebuni şi Cai şi Ture,
Dând rang şi slavă-acelei târâture!

De-ar mai rămâne bietul rigă-n tron,
Tu hotărăşti, tu - Ultimul Pion!

sonet de Tudor George din almanahul "Planeta Şah" (1985)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pui de pom şi pui de om

Un sâmbure de pom
Prinde viaţă din pământ.
Din pântece, pui de om
Către viaţă-şi ia avânt
Când puiul de pom prinde rădăcini,
Puiul de om se joacă prin vecini.
Când puiul de pom, drept se înalţă,
Puiul de om se-alintă şi se răsfaţă.
Când puiul de pom prinde să rodească,
Puiul de om începe să iubească.
Când puiul de pom rodeşte din plin,
Puiul de om îşi făureşte destin.
Când puiul de pom nu mai este pui,
Puiul de om îşi construieşte rostul lui.
Când fostul pui de pom nu mai rodeşte,
Atunci, puiul de om, îmbătrâneşte.
Când timpul pentru fiecare a trecut,
Pomul este vreascuri, iar omul... a tăcut.

poezie de Dumitru Delcă (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vreme ce emoţiile sunt cele dintâi

De vreme ce emoţiile sunt cele dintâi
care dau atenţie
sintaxei lucrurilor
nu te vor săruta niciodată deplin;

acceptând să fie luat de fraier
când primăvara soseşte în lume

sângele meu trăieşte deplin –
iar săruturile vădesc un mai bun destin
decât înţelepciunea,
doamnă jur asta pe toate florile din lume. Nu plânge
–cel mai bun reflex al creierului meu înseamnă mai puţin decât
clipirea pleoapelor tale care spun

noi existăm una pentru cealaltă: atunci
râzi, sprijinită cu spatele în braţele mele,
pentru că viaţa nu este un paragraf.

Iar moartea – cred – nu este o paranteză.

poezie clasică de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula unirii

Racul, observând odată,
Că şi crabu-i crustaceu,
I-a venit ideea-ndată
Să-l invite la dineu,
Pentru a-l face să-nţeleagă,
Evident la un pahar,
Că pe amândoi îi leagă
Un destin comun şi clar.
Mai pe scurt, gândise racul,
"Ca doi brazi într-o tulpină"
Pot să-nfrunte lesne veacul
Prin unirea lor deplină.
Dar mai mult, râul şi marea,
Unde ei trăiesc, normal,
Prin unire-or umple zarea
Cu un stat fenomenal.
Crabul, ascultând fireşte
Planul simplu şi măreţ,
Ciocnind un pahar frăţeşte
I-a spus racului isteţ:

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!