Poezii despre bujor, pagina 4
Frunzuliță madostat
(dedicată interpretei de muzică populară Camelia Rogojinaru)
Frunzuliță madostat,
Eu am vrut să am băiat,
Sprijin bătrâneții mele,
Viață lungă și putere.
Foaie verde, foaie lată,
Mi-a dat Dumnezeu o fată,
Înger, floare de lalea,
Ce-mi aduce dragostea.
În obraji flori de bujor,
Cel mai mare ajutor,
Crin din Cerurile Sfinte,
Miere dulce în cuvinte.
Glas de limpede izvor.
Și chiar dacă n-am fecior,
Ea e zvon de sărbătoare...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Popas cu răspântii
Visul meu are idei mărețe
Mi-a făcut din soare și lună
O bicicletă cu coarnele crețe,
Ne plimbăm în univers împreună.
Oamenii spun: iată, sunt zei,
Sorb lumină de stele pe nas,
Razele prelungi sunt tăiței
Serviți în ciorba marelui popas.
Pedalăm unul spre altul,
Față în față, bicicleta știe
Să ducă în răspântie satul
Unde din izvoare curge poezie.
Visul se destramă ușor,
Mă trezesc în brațe cu tine,
Te transformi într-un bujor
Și înflorești la mine în retine!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâlul grețos, și dulceag, și roșcat
(lui Mircea Cojocaru)
Mâlul grețos, și dulceag, și roșcat,
Măduva lină arzând în cristale,
Buzele cărnii emblemei regale,
Dincolo-n iadul nealterat.
Pune-ți piciorul de lemn, urmărește
Urmele albe legatei femei;
Stelele bat în orbite de pește
Aripi extatice de porumbei.
Limpede, pare-se, teiul mai picură,
Blândă mireasmă sânii ei au,
Doamnă prințesă de sete nesigură,
Morții-n butoaie de vin coborau.
Hai, o partidă ne mai desparte,
Dansul ne-amenință necunoscut
Eu și cu tine târând de departe
[...] Citește tot
poezie de Bujor Voinea din Elementele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți care merg
Toți care merg pe mâna mea sunt tineri
Eroi de vază și atleți perfecți
Urcând pe stâncă fără pioleți
Și evident că fără de rețineri.
Albiți în coate de citit pe brânci
Și chiar albaștri uneori la tâmple
Fără să știe ce o să se-ntâmple
Dacă deschizi o carte și-o mănânci.
Nu știe nimeni ce pățesc hingherii
După ce prind un câine lung de fel
Având în minte cercul de oțel
Și mângâierea groasă a muierii.
Și totuși, totuși, parcă nu contează
Nici că exiști și nici că nu regreți
Că urci pe stâncă fără pioleți
Și cineva din ceruri te visează.
poezie de Bujor Voinea din Diatonice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ingenue sentimente
Sunt o prăbușire,
Copleșit de draguri
Zămislind iubire
Cum florile-n faguri.
Mă aplec umil
Să-ți port talpa vrută
Cum, cu sârg, pistil
Din polen se-nfruptă.
Am de-acum ușor
Sufletul, c-un geamăn...
Și-s un bulb, bujor...
Să mă-ncânt, am seamăn.
Mă deschid de azi
Să te prind în palme
Fulg, de-ar fi să cazi
Pat de vise-s, valme...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 noiembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Des-facerea
Ceea ce este trebuie să se confirme prin sine
Căci altfel nu este;
Ce se vede trebuie să se vadă singur,
Ce se aude trebuie să se audă singur,
Ce se simte trebuie să se simtă singur,
Ce miroase trebuie să se miroasă singur,
Gustul trebuie să se guste singur,
Căci altfel de ce ar avea nevoie să fie?!
Și din miezul tuturor acestor esențe
Se desface Universul
Care se DES-FACE în viață și moarte
Viața prin ea însăși,
Moartea prin ea însăși,
Care se DES-FAC în ființe și neființe,
Separat, pentru fiecare ceea ce merită.
Și dacă nu te voi mai întâlni
Niciodată
Înseamnă că ne-am despărțit înfricoșător
De trist
În două lumi,
[...] Citește tot
poezie de Bujor Voinea din Transparențe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Vine un flăcău acasă:
- Mamă! Tată! Ard de dor!
Am decis să mă însor
Cu fata lui moș Arvinte,
Că-i frumoasă și cuminte
Gingașă și educată,
Pe deasupra încă-i fată.
Mama-l pupă și-l mângâie,
Lăcrămând de bucurie.
Numai tata-i supărat
Și-l privește încruntat.
Pe urmă îl ia de-o parte
Și începe de departe:
- Mai demult, în tinerețe,
Ne-am iubit cu mama fetei.
N-o s-o iei, că nu se poate,
Ea ți-i soră, tu-i ești frate!
Flăcăuandrul, abătut,
Mult a plâns și a băut,
Șapte zile, șapte nopți,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem BAROC TREI
Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea ca o parặ
Lirismul bezmetic ține loc de breloc
Și-nghesuita-n rama acelui gînd de fiarặ,
Aud cum nesfîrșirea îmi zice "N-am, bre, loc!"
Dar fặ-ți un loc în locu-i, un templu mai hidos
Decît o tușặ finặ de pensulặ pe-o fațặ,
Care s-a smuls din rama perfidului colos
Ca umbra ce-nflorește abia spre dimineațặ.
Īn timp chiar și gîndirea e verde sau amarặ,
Ca pasặrea din visul cu îngeri care zboarặ
Cu aripi de zặpadặ și scrîșnet de vioarặ
Īn care-și pierd duhoarea sfielnicặ de fiarặ
Iar muza, coloratặ, fardatặ chiar strident,
L-a violat pe zeul oceanelor și-ndatặ
Acesta și-a ras barba și i-a zids decadent:
Tu ești ceva în jurul unui bujor de fatặ.
poezie de Ioan Lila
Adăugat de Oana Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un Rai mereu în renovare...
Ciuntit mi-e visul fără tine, când tonul tău de mandolină
M-a descântat pe o corolă în nopțile cu lună plină,
Mi-a dăruit din constelații, luciri și taine neștiute,
Și m-a sculptat în basm naiv prin valsul frunzelor pierdute.
Ce nor mi-ai fost de urlă viața când epilogul poartă vina
Că a lăsat înspre finaluri ca viclenia să ia cina?
Din ce bujor mi-ai dat parfumul ce-a răspândit în jur frivol
De nu m-am bucurat căci roua l-a sărutat lăsându-l gol?
Când rațiunea, - ah! lucida - mă prevenea: "Amoru-i iadul,
Ce te aruncă-n vâlvătaie iar dracu-ți este camaradul..."
M-am tulburat ca toamna iernii și am răspuns cu ignorare,
Și m-am întors spre Raiul meu, un Rai mereu în renovare...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul mamei de copil
Pretuieste-ti mama in viata
Stergei golul sufletesc
Te-a crescut cu greutate
Si cu dorul parintesc
A muncit o viata intreaga
Si-a uitat de gura sa
Iar acum la batranete
Ea te roaga n-o uita
Vino macar si o priveste
Gura sa cum gangureste
Se gandeste la baiat
Cum de mic la invatat
Sa nu faca umbra in lume
Ci sa isi faca doar un nume
O femeie sa iubeasca
Si cu ea sa isi faca casa
Iar apoi la batranete
Sa o duci la nepotei
Sa se bucure de ei
Dar isi plange dorul mare
[...] Citește tot
poezie de Iliuță Cozma (6 noiembrie 2010)
Adăugat de Iliuță Cozma
Comentează! | Votează! | Copiază!