Poezii despre amintiri dintr-o calatorie, pagina 4
Livada
mai am atîtea amintiri
de care voi să scap
-un car întreg cu coviltir
și altul cu proțap
și curg la vale trași de boi
la deal de draci
ș-apoi se-nhamă când strigoi
când stol de raci
și mă trezesc într-un târziu
printre martiri
plantând livadă in pustiu
cu amintiri..
poezie de Iurie Osoianu (15 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În dulcele stil clasic
Dintr-un bolovan coboară
pasul tău de domnișoară.
Dintr-o frunză verde, pală
pasul tău de domnișoară.
Dintr-o înserare-n seară
pasul tău de domnișoară.
Dintr-o pasăre amară
pasul tău de domnișoară.
O secundă, o secundă
eu l-am fost zărit în undă.
El avea roșcată fundă.
Inima încet mi-afundă.
Mai rămâi cu mersul tău
parcă pe timpanul meu
blestemat și semizeu
căci îmi este foarte rău.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul vântului
Se iscă vântul dintr-o boare,
Stârnește freamătul în frunze
Și cu zâmbet larg pe buze
Trage voalul peste soare.
De-atâtea frunze zburătoare
Sunt pline albele peluze...
Se iscă vântul dintr-o boare,
Stârnește freamătul în frunze.
Vântul, cu forță nimicitoare
Spală norii ca-ntinse pânze,
Iar stolurile mici de gâze
Zboară-n cerc... amețitoare.
Se iscă văntul dintr-o boare.
rondel de Ioan Friciu (5 august 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătorie prin cuvinte
Pot să trec prin amiaza tăcerii,
să-i îndur singurătatea
într-o călătorie prin cuvinte
dintr-un roman apocrif.
Să mușc nemilos din marginea durerii
ce mă pune la încercare,
trecând prin tunelul de sare
până dincolo de apele morții.
Frunze de mentă sălbatică să pun
lângă inima ce-mi bate
cu limbi de ceas cântător
în cuibul mătăsos al somnului.
Noaptea să-și ridice ochii
din întunericul fără trup
și cu secera lunii să-i taie
picioarele prea lungi.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prieten cu timpul
Viața îmi face cu ochiul și eu tot cu ochiul trag
La un răsărit de soare, ce se înalță
Ca un cățel hoinar, în doua labe.
Arunc la vrabii firimituri dintr-o bucată uscată de pâine
Să le atrag, să mp bucur privindu-le.
Așa le-aud mai de aproape trilu...
Mă așez pe o bancă și scriu versuri.
Mi-șez pălăria pe față, ascunzându-mi în umbră ridurile
Și-ascult vocea timpului care coboară printre frunze
Cerându-și voie să se așeze pe bancă, lângă mine. Se așază...
Și sar ca ars privind la el. Offfff, cât este de bătrân,
În comparație cu ale lui riduirile mele
Sunt doar un tobogan de amintiri!
Un derdeluș de idealuri și de vise...
Ma întreabă de vreau să gust din desaga lui,
Răspund că nu-mi este foame, c-am mâncat,
Icoane, dumnezei și sfinți în mica mea călătorie prin ani.
Mă uit cu coada ochiului la el și văd,
Că este cu mult mai bătrân ca mine
Și are mâna grea, lăsată pe lângă corp.
[...] Citește tot
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
(colegilor mei de liceu)
îmi cade umbra prin vreme,
printre aceiași pereți,
în aceeași școală
stând în același loc, doar bănci diferite
cu noi diferiți.
emoția umbla desculță de la unul la altul,
aerul era zgâriat cu amprente noi.
nimic nu avea liniște.
la catedră profesorul alb învia timpul.
catalogul ne striga pe rând,
unii erau doar amintiri dragi.
noi ne căutam cuvintele ce nu le găseam.
pământul părea pieziș.
am înghesuit în secunde
o viață din fraze cu greu adunate.
totdeauna surd, timpul a simplificat totul
[...] Citește tot
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare sălbatică
Iubirea nu-i o floare de seră, ci o floare sălbatică,
născută dintr-o noapte umedă, născută dintr-o oră însorită;
răsărită dintr-o sămânță sălbatică,
suflată pe drumuri de-un vânt nebun, de o sălbatică ursită.
O plantă sălbatică, plantă pe care, atunci când din întâmplare
înflorește-ntre gardurile grădinii noastre, o numim floare;
și când înflorește dincolo de ele o numim buruiană; dar, fie floare,
fie buruiană, parfumul și culoarea ei sunt întotdeauna sălbatice.
poezie de John Galsworthy, 1867 - 1933, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri din clepsidră
Se consemnau abuzuri tot mai des,
fugeam să ne ascundem în alții,
dădeam nedumeriți tot peste noi
și peste-aceleași pete obosite,
cu ochii-l întrebam pe înțelept
de ce întregul pare jumătate,
de ce din jumătăți rămâne scrum,
zâmbea,
în casa doar de el știută
mai pâlpâia povestea lunii
și-a-mbrățișărilor rămase-n drum.
Ne-a spus:
nu sunteți destul de apoși,
nu curgeți cu valul pornit să iubească,
n-am înțeles ce ne lipsea și ne-am întors
la vechea lacrimă, urâtă,
călătorie uscată pe obraz.
Deasupra noastră, ploaia aștepta
[...] Citește tot
poezie de Carmen Georgeta Popescu din Volumul "Amintiri din clepsidră" (noiembrie 2016)
Adăugat de Carmen Georgeta Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Love
dintr-o privire se naște iubirea
dintr-o atingere involuntară
când atingerea provoacă privirea
iar privirea- atingere iară
din nepăsare se nasc despărțirile
și din sensatia de viață amară
și din abrupt de ferite privirile
și din lipsa atingerii iară...
poezie de Iurie Osoianu (2 ianuarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Te-aș bea dintr-o oală de lut
Mi-e sete de tine,
Te-aș bea dintr-o vadră,
Dintr-o oală de lut ars,
Cu dragoste,
Cu buzele arse,
Cu sete,
Mi-e sete de tine,
Mi-e dor de tine,
Să-mi curgi
Roșu ca sângele pe bărbie,
Pe trup,
Pe vise,
Să țin capul pe spate
Până îmi vezi stele în iriși,
Te-aș bea până la fund,
Cu patimă,
Cu poftă,
Ca un mort de sete
Într-o zi de post negru,
Te-aș bea ca un țăran însetat
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!