Poezii despre albina, pagina 4
Iubirea târzie
Fluturi în piept,
Lauri de dor,
Florile-mi pun
Aripi să zbor.
Pot fi albină
Sau rouă curată,
Pot fi o iubire
În sânge turnată.
Lauri de dor,
Marele hoț
Fură iubirea,
O dă la nepoți.
Rămân c-o petală,
Mă bucur nespus,
Iubirea târzie
N-are apus!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Bazoreliefuri
simt cum ochii tăi
se joacă în corpul meu
și cercetează
și lasă urme pe pielea mea
simt cum ochii tăi
ar sculpta
bazoreliefuri în sângele meu
bazoreliefuri înfășurate incâlcite
prăfuite și contorsionate
simt în ochii tăi cum se cutremură
trupul meu ca o albină în floare
și surâd
poezie de Gabriela Gârlonța din Gabriela Gârlonța,Poezii/ Poems,Editura ADALEX,Sibiu,2010
Adăugat de Gabriela Gârlonța
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arhanghel spre vatră
Mă-ntorc de acum ca
albina spre stup,
cu harul subt aripi
cu-amurgul în trup.
Pe cumpăna lumii
o zi se înclină
plină de fapte
și fără de vină.
De câte ori calc
prin brazda bătută,
buzele humei
pe tălpi mă sărută.
Mă-ntorc de acum spre
vatra-n lumină.
Adâncile mele
orzuri se-nchină.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1931)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Femeie
O, tu, femeie, înger blând,
Care ai coborât din cer,
Tu ești un dulce gând, un mister.
O, femeie, gura ta e dulce ca mierea de albină
Ești o floare de nu-mă-uita,
Ești al sufletului lumină.
De-a pururea ești slăvită,
O, tu ființă nemuritoare,
Ești o dulce ispită în lumea care moare.
poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albăstrea
M-am mânjit tot, pe iris, de la ea;
o minusculă perlată de la cer,
tot adunat pe o cojiță de mister
c-un fir de galben praf... O albăstrea.
Îmi plânge suflet tot privind-o fină,
pierdută-n pajiștea de verde,
se aplecând suav la zborul de albină
și iar zâmbind frugal, să mă dezmierde.
M-aplec cu grijă, s-o ating, plăpândă,
de un albastru nemaiîntâlnit, aproape-o boare
de puf fin, pluș pe un firicel, o blândă...
Mi-aș da din viață, să pot fi ca ea... albastră floare!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul beat de roze
De roze e beată grădina
Cu tot ce se află-mprejur
E beat și cerescul azur,
Și zâzâie, beată, albina.
Se clatină parcă lumina,
Un tunet e simplu murmur.
De roze e beată grădina
Cu tot ce se află-mprejur.
Dar iată
A mea nu e vina
Chiar eu, în gentil trubadur,
Visând, lângă-al apei susur,
Mă schimb, așteptându-mi regina
De roze e beată grădina.
rondel celebru de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Sonetul unui hoinar
Înmiresmat cu fericire,
Cu buzele-mi fierbinți de dorul tău visat,
Mă plimb pe corpul tău suav,
Ca o albină pe o floare,
Hrănindu-mă cu- al tău dulce nectar,
Din roua dimineții ce-a nceput cu tine...
Răsăritul meu de soare.
Să-mi fii dulceața nopților visate
Cântând în versuri de privighetoare
Sonetul unui biet hoinar,
Incert, necontrolat și-nvăluit de fericire!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Templul poeziei
cu sfioșenie în suflet și cu privirea un izvor
în templul poeziei intri curat și cu piciorul gol
la ușă te dezbraci de toate pe care vântul le-a luat
dintr-o cutie a Pandorei și răutăți a semănat.
nu poți a te-nălța pe tine, nici altora de ajutor
având doar acul de albină.... sau e vaccinul tuturor?
posibil, dar rămân fidelă ideii de frumos altar.
m-așteaptă florile-n grădină, iubirea îmi rămâne far!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc, a mea mămică (poezie pentru copii)
Te iubesc, a mea mămică;
Știu că mă iubești; ți-s dragă;
Sunt fetița ta cea mică,
Iar tu-mi ești mămica-mi fragă.
Mămica mea e fată fină
Iar eu... femeie și bunică;
Mămica mea-i... fetiță lină
Și eu, femeia ei pitică.
Te iubesc mămică fină
Glasul tău e glas de mamă;
Mierea ta, este albină
Și surâsul tău, mă cheamă.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zvonul egal
Părea un zvon! În realitate era un copac plin
cu stridii...
Oamenii veneau călare pe tauri cu trompete
în coamă
pe covoare cu degete franjuri
pe o albină gigant un om pliant
alții călare pe cai de alamă...
Părea un zvon adus de apă
cu un recif întrebător
cu un miros îmbătător.
Scafandrii își nituiau pe dealuri
ultimele valuri.
Eu te căutam în mulțime
tot mai jos
la înălțime... între două dealuri.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!