Toate rezultatele despre Alene, pagina 4
Frunză ruginie
Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe,
Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci!
Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă
Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă!
Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis oriental
Mă vezi în floarea fraged-coaptă de pe ram,
Sub vălul visului ce stă să cadă,
Când hieroglife cu nisip pe umeri,
Îți sapă numele-n cristale de zăpadă.
Fibra sonoră-a versurilor mele
Toarce un verde stins din rădăcini.
Surâzătoare vin fecioare cu inele
Și apă prelingându-se-ntre sâni.
Orientalele arome se răsfiră
Din bețișoare fumegând alene,
Și-n somnul tău haremul îți desfiră,
Făptura mea-ncifrată în poeme.
poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrân, nebun
Holtei pe un drumeg
De gânduri înspumate
Nebun de tine-alerg
Cu vise răsfirate
Hălăduind în van
De ani și ani de zile
Mi-e sufletul ocean
De căutari febrile
Si-n inima-mi de jar
La al sirenei glas
Mocnind de dor tresar
Urmând-o pas cu pas
Pierdut prin zări de vis
Bătrân, nebun alene
Impartasesc spre-abis
Deșertăciuni perene
poezie de Eugen Lovin (10 mai 2009)
Adăugat de Eugen Lovin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranțe
Aș scrie mult dar nu mai pot
Însingurarea m-a răpus
Mă duc în toamnă-ncetișor
Să vad ce-aș mai avea de spus.
Mă duc alene pe alei
Cu dor de tine-n asfințit
Din zilele care-au rămas
Îmi fac un scut de neatins.
Mă doare înnoptarea deasă
Cu ochi acoperiți de ceață
Și inima-mi jumate goală
Din iarnă pană primavară.
Mă ustură cuvântul gol
Ce a ajuns să mi te ia
Din toamna asta în culori.
Mă rog să mi te-aducă iar.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A lene
Într-o zi, treceau alene
Un speed-man și-un pui de lene.
Desigur, puiul drăgălaș și lent,
Era atent,
Prudent
Și... indolent
Grăbitul se foia grăbit,
De-a lui ispravă absorbit
Și orbit,
Fugind dup-o victorie
Să intre în istorie...
În timp ce-eternul indolent
Venea vehement,
Moment, cu moment
Din... Vechiul Testament!
poezie de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din copilărie, și eu am trăit cu tămădăienii, vânători de dropii din baștină, care neam de neamul lor au rătăcit prin Bărăgan, pitulați în căruțele lor acoperite cu covergi de rogojină și, mânând în pas alene gloabele lor de călușei, au dat roată, ore, zile și luni întregi, împrejurul falnicilor dropioi, cărora ei le zic mitropoliți, sau când aceștia, primăvara, se întețesc în lupte amoroase, sau când, toamna, ei duc turmele de pui să pască țarinele înțelenite.
Alexandru Odobescu în Pseudo-Kynegetikos, I (7 mai 1874)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Basme" de Alexandru Odobescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Raza albastră
Sub cerul plin de ploi
o rază se revarsă
în noaptea-ntunecată...
e raza mea albastră!
În oglinda apei
privesc culorile
schimbătoare
verde, albastru și roșu
din cântecul depărtării
plutește alene
ca un astru călător
frunzele foșnesc
iar vântul mă mângâie
cu un cuvânt
regăsit din amintirea
unui vis
ridic de jos o frunză
aromată...
cu lumini de stele.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rusaliile sinelui
Noi serbăm, de Sânziene,
Florile din toiul verii,
Ce se-arată prin poiene
Ochiului cald al muierii.
Noi serbăm de Sânziene
Florile ce vindecă
Rănile ce trec alene,
După ce ne spintecă.
Noi serbăm de Sânziene
Florile fără miros,
Din copilării perene,
Ce s-au petrecut frumos.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai
Vântul adie printre crengile de liliac,
Frunzele tinere râd în soare, parfum plăcut,
Petale cad alene pe-aleile livezii
Dar pentru mine-această primăvară a trecut.
Sub merii fremătând în rai de flori
Pășesc pe-un drum de iarnă plin de scai,
Pentru că iubirea care surâdea-n april
E-o minciună pentru mine-n luna mai.
poezie de Sara Teasdale, 1884-1933, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umblam
prin cotloanele minții
labirinturi și unghere întune
coase când am dat
peste o amforă
era prăfuită ca un gând
am vrut să văd dacă nu-i vreun duh
pitit în logica viselor
privirea alunecă pe lumina
din interior
un fum iese alene ca o depresie
îmi croiește un gând
caut cuvântul împlinit
duhul se uită la mine
așteaptă să zic ce-ar trebui să spună
un căutător de întâmplări fericite
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!