Poezii despre sarpele alb, pagina 4
Cântul VII
"Papè Satàn, papè Satàn alepe!"
strigat-a Plut cu glasul lui cel gros,
iar dulcele-nțelept ce-atot-pricepe
mi-a zis spre-a mă-ntări: "Nu sta fricos!
oricât de tare-ar-fi, dar să-ți astupe
nu poate-al nostru drum, pe stâncă-n jos."
Spre-acel cu gură larg-apoi: "Te rupe
cu furia ta năuntrul tău pe tine,
dar dă-ne drum și taci, spurcate lupe.
Nu fără cauză-n Iad acesta vine:
așa e vrerea-n cerul unde-a pus
trufașei culpe-Arhanghelul o fine."
Când e catargul rupt, cum cad de sus
grămadă pânzele de vânt umflate,
cumplitul monstru-așa căzu răpus.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Infernul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Divine Comedy Paradise Vol. 3" de Dante Alighieri este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Tu es sacerdos in aeternum
am fost acolo când sabia călăului Betrouve a tăiat capul fratelui Jean d'Harcourt.
stăteai la dreapta Delfinului,
l-am văzut mangaindu-ți neputința.
ochiul veșnic deschis veghea deasupra tuturor
moartea se împiedica de brațele noastre tăiate asemeni unui uriaș nod gordian,
doar coapsele tale stăteau ascunse în dorință,
doar ele.
ai cerut apoi trupul neînfricatului Colin Doublel,
voiai să îi vezi oasele albind în râul de mătase al cardinalului alb.
șarpele durerii ți-a înveninat inima,
culoarea devenise ultimul bastion al tinereții.
cu părul cruciatului Maubue de Mainemares ai împletit cunună însângerată,
erai atât de tânără încât scribii au uitat să îți scrie numele
iar acum trăiești în legendă ca un personaj total anonim.
doar noi doi mai suntem în viață din cei ce au fost atunci în Rouen.
ne căutăm disperați cu o iubire nepământeana
[...] Citește tot
poezie de Eduard Dorneanu (25 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?!
motto: De ce mă judeci?... Andreea Panzariu
... De aia te judec că clopotului pasului tău
E alb de tăcere
Și surpă subit în retina auzului meu
Galopul durerii
De aia te judec că iarna ajunsă la lamă de os
Trecuturi învie
Turnând în clepsidre nisipuri ce urcă sfios
Ca vița de vie
De aia te judec că caii cerșiți la oaze de flori
Nu mor când vor câinii
De aia te judec că poți să oprești herghelii de fiori
Cu liniștea mâinii
De aia te judec te judec te judec mereu
Te judec te judec
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (17 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul șarpelui biblic
Iubito, șarpele șiret
Ne-a păcălit pe amândoi
Căci, iată, nu mai suntem goi
Plăcerea ne-a ajuns regret.
Păcatul ce-l știam doar noi,
Acuma nu mai e secret,
Iubito, șarpele șiret
Ne-a păcălit pe amândoi.
N-am fost nici popă, nici profet,
Iar tu mi-ai declarat război...
De-atunci și până mai apoi
Am încercat să fiu ascet...
Iubito, șarpele-i șiret!
rondel de Mihai Enachi din O antologie a literaturii gălățene contemporane (2010)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea palidă
Port între buze viața unui ou
și între pleoapele încă închise algele plânsului,
numai pustiul cunoaște această teribilă ploaie
trecând odată cu păsările prin oasele feței,
numai pustiul cunoaște această zăpadă amară
în fiecare palmă deschisă, în umerii rupți,
în fiecare gură a inimii.
Port încă în degete fumul, cuțitul și floarea,
pielea cadavrului dulce ca brațele nopții,
fruntea lui de ciorap de mătase,
baia umplută cu voaluri de frunze
unde mâinile lui atârnă în apele mării.
Nu am costum mai frumos, nopțile vara,
port pielea lui transparentă pe umeri,
cu zâmbetul scos peste o mască lichidă
asemenea părului rezemat de o stâncă
plimb corpul tău risipit în genunchii prăpastiei
și pașii pe care îi pierd se continuă cu umbrele pașilor.
[...] Citește tot
poezie clasică de Paul Păun din Marea palidă (15 mai 1945)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară fără cuc
fulger - ghem de frică, cioburi
luminează neguri ape
șarpele pândea aproape
licitațiile de joburi;
primăvară fără cuc
frunză veștedă-n livadă
pasărea ce stă să cadă
din poveștile lui Muck -
clipă tăinuind averi
pășunea mea pe care iezii
se scaldă-n laptele amiezii
cu aevăruri în doi peri
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi "amici"
În grădină printre frunze
Toate galbene, ursuze,
O reptilă stă la sfat
Cu-n arici cam bosumflat.
Vine iarna peste noi...
Într-un glas spun amandoi.
Hipoterm, șarpele zise:
-Frigul nu îmi e propice.
Aș vrea înapoi în Rai
Poți idee să îmi dai?
Stă ariciul se gandește,
Ce naiv... ceru-i poveste.
În subsol la mine-acasă
Îmi va fi ospăț la masă...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pedeapsa căderii în păcat
Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei
Potente pentru ce visezi și vrei
Să facem în (se)raiul luminat...
Pofte(ști) să fim asemeni unor zei,
Dar șarpele ne-ndeamnă spre păcat...
Iubito, îngerii mi s-au urcat
În colivia plină cu idei...
Cu tainică plăcere am mâncat
Din roadele strămoșilor atei...
Noi am crezut că vom fi dumnezei
Deși-n grădină s-a întunecat...
Iubito, Dumnezeu ne-a alungat!
rondel de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măcar rămâi
Măcar păstrează-n taină, adevărul.
Nepământean... și încă nenuntit,
E singurul ce știe despre mărul
Și șarpele... ce ți l-a oferit.
Iertările-s mereu... seducătoare,
Metafore... ascunse într-un vers
Ce caută sclipiri... nepieritoare
Și-un epitet, ce nu poate fi șters.
Măcar rămâi, tăcere sau uitare,
Ispita dulce-a nopților de vis,
Incandescentă ca o provocare
În care totul, totul, e permis.
Atinge-mă ușor și mă stârnește
Cu trupul tău felin și-nflăcărat
Când fulgeră afară și trăznește,
Mă scapă de minciună și păcat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zboruri frânte
A ratat zborul
liliacul din Wuhan
și a căzut în gură de șarpe
dar și șarpele
în gură de om
cu convid-19 cu tot
și acela a devenit
pacientul zero
dirijor inconștient
la opera pandemiei
așa a fost consemnat
evenimentul în cronici
de actualitate
în mas media
și câte și mai câte
rețele de socializare
din cauza gripei
e bolunzeală mare în lume
cum bine zise o voce feminină
pe deplin autorizată
[...] Citește tot
poezie de David Boia (12 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!