Toate rezultatele despre +nu +pot +sa +dorm, pagina 4
Dacă vrem să ne facem o idee exactă asupra moralității maselor, trebuie să luăm în considerație faptul că la indivizii adunați în mulțime toate inhibițiile individuale dispar, în timp ce instinctele crude, brutale, destructive, supraviețuitoare ale unor epoci primitive, care dorm în adâncul fiecăruia, sunt brusc trezite.
Sigmund Freud în Psihologia colectivă și analiza eului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste simplă
Și deodată amintirile-mi pecetluiesc buzele
și deodată simt masca de piatră a sfinxului
și surâd cu buzele mele de piatră,
totul s-a întâmplat cu milenii sau cu cîteva clipe în urmă
și surîd chiar acestei dileme
și masca de piatră mi se lipește pe față
și n-o va mai smulge
decît pentru a arăta sfincșilor care dorm în deșert
obrazul meu viu
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire!
Iubire, ești un curcubeu de sentimente...
Plouă în mine cu soare,
E secetă de vrajă,
Dar plouă în mine lumină
Când sărutul tău îmi înlănțuie sufletul.
Sunt un caleidoscop de umbre,
Iar furtuna mă soarbe în adâncul meu
Când pleoapa ta se închide.
Lasă-mă să dorm în irisul tău,
Să poată ploua în mine
Cu sentimentele tale!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce fel de tren
Ce fel de tren marfar ești tu
dacă ți-e trupul meu șină de carne;
Cel fel de măr ești tu
dacă ți-e ramură viața mea?
Eu locuiesc într-un tril
de privighetoare.
Dorm cu ceafa pe nota Do
și-mi încalț piciorul
într-un saxofon.
Du-te, îmi strigă ciocanul.
du-te,
du-te idiotule de cui de fier,
du-te;
Nu vezi că te bat în palma
unui crucificat?!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb de iarnă
Ninge secular, tăcere, pare a fi mai bine
Prin orașul alb, doar vântul trece-ntărziat -
Ninge, parcă toti muriră, parcă toți au înviat...
Dorm volumele savante-n înghețatele vitrine.
Printre ziduri, peste turnuri depărtate,
Ninge cu nimic în noaptea vasta, ning bancnote -
Numai vântul singur plânge alte note...
Umbra mea se adânceste-n cartiere democrate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ochii lui
Primește-mă, tăticule, să dorm la pieptul tău,
Zâmbește pentru mine și fii liniștea mea,
Tu nu îmi spui prea multe, dar văd că-ți merge rău,
O să vorbesc cu mama, să văd ce-mi zice ea.
Să nu renunți la mine, să stai, să mai aștepți,
Străine-n viața mea te rog să nu-mi aduci,
A ta va fi răsplata în lumea celor drepți,
Între tine și mama din nou de-o să mă culci.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somnolenți
Nu se va mai vindeca în veci
genunchiul acesta julit al lunii
împiedicat cu raze reci
de mine
Nici stelele acestea și julite
nu se vor vindeca în veci
căzute dintre infinite
pe ale mele raze reci
Vor sta cu toate-n alergare
deasupra ochilor ce dorm
când răsuceam la întâmplare
tot ce visam zicând că-i somn
genunchiul acesta julit al lunii
împiedicat cu raze reci de mine, de mine
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e oare în fiecare din noi revoltă pentru nedreptate, dezgust pentru asuprire? Nu dorm în sângele nostru strămoșii cari așteaptă ceasul de a fi deșteptați în mărire? Nu, nu va pieri românismul pe urma acestui război; vor pieri numai aceia cari nu s-au arătat vrednici de dânsul!
citat celebru din Nicolae Titulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De pe-o "bună-dimineață"
De pe-o "bună dimineață"
Cu tulpină de cârcel,
A sărit un gândăcel
Cu mustățile de ață.
Alți gândaci mărunți și roșii,
Care-și poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm la soare, somnoroșii!
Iar pe-un fir de păpădie
Ce se-nalță, drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuș cu barbă,
În hăinuța aurie.
Suie, mândru și grăbit,
Să vestească-n lumea mare:
Prea cinstită adunare,
Primăvara a sosit!
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ut pictura poesis
Să vezi ce poți să vezi doar cu genunchiul
aproape c-aș avea păreri
să dorm cum doarme-n sine o tăcere doar mișcându-l
aproape că-aș crede-n învieri
să mergi la valea văii cum Canopus,
steaua cea galbenă și fixă
mai că aș scrie vreun opus
mai că aș zgâria vreo obeliscă
un țip în fruntea nimănui nesângeros
pe nici un fel de frunte și de cruce
stau singur și nevorbitor și somnoros
și n-aș pleca dar tot m-aș duce
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!