Epigrame despre lďż˝saďż˝i copiii sďż˝ gďż˝ndeascďż˝, pagina 4

Pe plaiul nostru românesc,
Copiii râd pe-afară
Şi tinerii se pregătesc
Să plece iar. Din ţară!

Vine barza-n cartier
Cu copiii cei desculţi;
Însă nu la cei ce-i cer,
Ci la cei ce au mai mulţi!

Vrând să îşi cunoască ţara
Şi să-şi îndulcească viaţa,
El plecă cu secretara
Şi copiii lor cu soaţa.

Mulţi prin parcuri cu bravadă
De natură-s iubitori,
Asta-i încă o dovadă
C-avem mulţi copii din flori.

epigramă de Nicolae Stancu (ianuarie 2013)
Adăugat de Nicolae Stancu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum sunt unul dintre viii
Iubitori - bărbaţi finuţi,
Îmi sărut cu drag copiii
Cei ştiuţi şi neştiuţi.

Dacă intervine drama,
Clar verdict dă judecata:
Toţi copiii merg la mama,
Toate bonele... la tata...

Soaţa lui, de gură bună,
Bate toba în pridvor
Bărbăţelu-i cântă-n strună
Iar copiii plâng în cor...

Copiii îi voi învăţa
Tot ce trebuie să ştie!
Însă nu şi fizica;
Asta... îmi trebuie mie!

În viaţa lui a adunat
Păcate grele în neştire;
Şi-acum copiii lui se bat
La tribunal pe moştenire

Vin acas'mânaţi de doruri
-Sărbătoare, bucurie-
Tinerii petrec prin mall-uri
Gazdele-n bucătărie...

<< < Pagina 4 >

+lďż˝saďż˝i +copiii +sďż˝ +gďż˝ndeascďż˝