Poezii despre sfarsit de toamna, pagina 39
Mă-ntreb...
Pe căile gândului meu
Doar suspine curg mereu,
Nici dorul nu mai e dor,
Nici iubirea ta fior...
Nici toamna nu-i anotimp,
Frunza din crâng n-are timp
Să-mi lase verdele-n prag,
Pe-alei pașii celui drag.
Nici ceru-nalt nu-i senin,
Nimic nu miroase a crin,
Nopțile-s atât de reci...
Mă-ntreb, tu când o să treci?
De ce nu vii, de ce nu pleci?
Mă plimbi prin ploile-ți reci...
De ce toamna mi-e pustie,
Iubirea veșnic târzie?
[...] Citește tot
poezie de Camelia Boț (11 octombrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre dor
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre plimbare
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- poezii despre crini
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Era
Era-nceput de toamnă, pe pajiști adiind
Și frunze se-aprindeau prin părul tău bălai,
Iar chipul tău iubit ce-n soare îl scăldai
În suflet mi-alerga, prin vale rătăcind.
Era-nceput de toamnă cu stoluri călătoare,
Cu struguri copți în vii și nucul fremătând
Sub care ațipeam în curtea mea visând
La ochii de smarald și buzele odoare.
Era-nceput de toamnă, iar greierii cântau,
Dar eu cu ochii-nchiși gândeam să te sărut,
Sperând ascuns în suflet că și tu ai fi vrut
Și vântu' ascultam și toamna te-așteptam.
Era-nceput de iarnă când însă ai apărut
Din vise infinite, din nori și fulgi de nea
La fel cum te vedeam în gând pe strada mea
Și cum tu niciodată nu cred că ai știut.
[...] Citește tot
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre văi, poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre suflet sau poezii despre struguri
Elegie (In memoriam Artur Silvestri)
Sfârșit de toamnă tristă,
ceață peste zări cerești;
o dimineță sadic-egoistă
și tu, Găbiță, nu mai ești.
Ne-ai fugit pe-alei albastre,
te-ai grăbit s-ajungi în cer;
să te odihnești prin astre
unde iubirile nu pier.
N-ai luat nimic cu tine,
nici cafea și nici țigări;
te-ai săturat de-atâta bine,
te-ai săturat de supărări.
Idei și gânduri neterminate,
plâng acum pe masa ta;
mâine fi-vor nestemate,
în această lume rea.
[...] Citește tot
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plâns, poezii despre viitor, poezii despre supărare, poezii despre sfârșit, poezii despre odihnă sau poezii despre ochi
Seară de toamnă
Seară, frig,
buletinul meteo aruncat la gunoi,
sentimente prăfuite,
ruginesc sub pătura de brumă,
Ducu Bertzi, cu glas ruginit
își tot cântă iubita
(pe unde-o fi?),
accident teribil pe DN 1,
a doua lună de șomaj tehnic,
frunze căzute în parcul de vizavi,
E toamnă fir-ar să fie,
s-a dus, ehee, septembrie,
gata cu romantismul boem,
iubesc, am curaj și mă tem,
spunea poetul
într-un acces de furie!
Va trece și toamna,
muri-va și iarna,
apoi vom curăța, grijuliu iarba
ți vom găsi, acolo, biete sentimente,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Țoanță din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre romantism, poezii despre poezie, poezii despre parcuri, poezii despre muzică sau poezii despre meteorologie
Toamnă
O adiere rece-n noaptea de toamnă
Am ieșit afară
Și-am văzut luna, rumenă ca fața unui fermier,
Sprijinindu-se de gard.
Nu m-am oprit, am dat doar tăcut din cap,
Iar în jurul ei erau stele gânditoare,
Cu fețe albe ca ale copiilor crescuți în oraș.
*** Locotenentul T. E. Hulme a fost ucis de o bombă pe 28 septembrie 1917.
poezie de T.E. Hulme, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre oraș, poezii despre noapte, poezii despre creștere, poezii despre copilărie sau poezii despre armată
Corn de timp vrăjit
Toamna asta e frumoasă, luminoasă ca un gând!
Mi-a păstrat soarele-n casă și-amintirile pe rând.
Cu căldura-i de poveste mă-nconjoară brațul ei.
Luminoasă toamnă este peste suflet și pe-alei!
Toamna asta-i minunată, generoasă peste poate,
Cu vinul, mustind pe masă, jubilând printre bucate!
Și-n poiana toamnei noastre, prefăcută-n primăvară,
Suntem regii către care ploi de stele iar coboară.
Visele se cern fantastic, dintr-un corn de timp vrăjit
Ca o veste minunată ce pământul a-nverzit.
Sufletele cântă iară, melodii de mult uitate
Și amurgul-sur coboară legănând acestea toate.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre uitare, poezii despre stele căzătoare sau poezii despre primăvară
Autumnală
Se cuibărește toamna printre cețuri
C-un cântec depărtat ca un suspin
Iar când privesc la trista-i legănare
În gând apuse amintiri îmi vin;
Prin codri-ngălbeniți mă poartă pașii,
Privesc cum frunzele se-aștern din nou,
Nostalgic șoapta lor deșteaptă-n mine
Un tainic și îndepărtat ecou.
E-așa aproape bolta și-i cernită
Și stropi mărunți să cadă s-au pornit,
La poarta sufletului toamna bate
Ca un aed de drumuri istovit.
E toamnă peste dealurile seci
Și nu mai vreau s-ascult al ei suspin,
De-aceea cred c-am să cobor în beci
Să-nchin cu ea un prim pahar cu vin.
poezie de Marius Coge din Vis și armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri
Toamna din mine
Aștept să mă guști
ca pe un măr sau o pară.
Și nu știu,
poate voi avea pielea amară.
Miroase a toamnă în mine!
La soare cu dinți
își usucă vise, gospodine.
Le pun sistematic in camară, cuminți,
unul peste altul, s-astearnă
să se-nvelească cu ele la iarnă.
Miroase amar în mine
a nuci și a coarnă
și a dor de tine!
poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere, poezii despre iarnă, poezii despre dinți sau poezii despre Soare
Păianjenul și toamna
Noaptea este de grafit,
Tot mai galben e pământul.
Semn că toamna a venit,
La fereastră-mi bate vântul.
Ploile mărunte umblă
Dintr-o frunză-n altă frunză.
Unde ieri era și umbră,
Stropii albi atârnă-n pânză.
Biet păianjen s-a ascuns
Unde scoarța e desprinsă.
Unde ploaia n-a pătruns,
A rămas o frunză prinsă.
poezie de Camelia Oprița din Boema - Revistă de literatură și artă, Lumea Copiilor ( Povești din Călimară ) (octombrie 2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păianjeni, poezii despre ploaie, poezii despre vânt, poezii despre trecut, poezii despre galben sau poezii despre alb
Minuni de toamnă
Era un liliac ciudat, se pare,
Departe de drumeaguri și poteci,
Ferit de vreo privire, sau de soare,
Lovit ades de-ale catalpei teci.
În primăvară a-nflorit devreme
S-a bucurat un timp chiar de belșug
De raze, apă... n-a avut probleme,
Iar noaptea adormea ușor, sub crug.
Cu florile prin jur împrăștiate,
Părea că e un Rai, un Paradis,
Departe de cărările umblate,
Văzute doar de muze, sau în vis.
În vremea cea toridă de-astă vară
Nu s-a mai bucurat, și-a suferit,
Căci frunzele ce-au început s-apară,
Creșteau și peste el și l-au umbrit.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre lumină, poezii despre flori sau poezii despre început