petre+tutea+am+facut

Un trubadur

Un trubadur al nopţilor celeste,
Rămâne-o filă scrisă într-o poveste,
Este-un simbol care-a înflorit în vers
Al vremii scurse, poate-un fapt divers,
O vrajă consumată-n nopţi târzii
Şi umbra unei dulci melancolii,
Un cânt duios în inimi tresărind,
Când stele-n candelabre se aprind,
Cu visele ce s-au născut în timp,
În zborul îndrăzneţ peste Olimp,
Un gând pios şi drag şi renăscut,
Care-mi aduce aminte de-un trecut...
Nu mă certa că liniştea ţi-o fur,
Tu iartă-mă, sărmane trubadur!

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grebla

Să fiu o greblă...
o greblă dintr-un fier mai trainic
care în zori şi către seară
purtată de o mână gânditoare
să pieptene încet pământul
şi să descopere
din cine e făcut...

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, nebunii nemuririi

(tautogramă)

Noi, nebuni nuntind ninsoarea,
Navigăm neostoiţi,
Ne năşeşte neuitarea
Neatinşi, neauziţi.

Nu negociem nici neaua,
Nici nămeţii nevăzuţi.
Nori nocturni nutresc nevina
Neaflaţilor nevruţi.

Nedoriţi nomazi, năvală,
Noaptea năpădim nătâng,
Navigăm năuci. Natală,
Neaua ninge nechezând.

Neofiţi naivi, neştirii,
Nani năieri năimim noroi.

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pruncul din sâmburi de cais

de-o vreme
mă tot străbate drumul de fier
din ochi şi până în tălpi
pe piept numai şine de cale ferată
zici că sunt corzi imense de ţambal

hei,
sunt poetul naiv
cu ochii însămânţaţi
cu zare căpruie
în carne îmi creşte
multă umbră
ca un ghemotoc de întuneric
şi tare trist mai sunt
că te-am pierdut
tu eşti zmeul
care s-a tot înălţat
şi nu am mai avut sfoară de ajuns
să te ţin aproape de mine

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Şi uneori mă-întreb de ce nu-ţi scriu,
Că ştiu a scrie-n orişicare clipă
Ori despre lume, ori despre pustiu
Şi orice gând în mintea-mi se-nfiripă.

M-am întrebat ce eşti şi ce-i cu mine,
Ce ai zidit şi ce-am dărâmat eu,
Ce n-ai făcut şi ce tu faci prea bine
Ca eu să stric şi tu refaci mereu.

Când m-am uitat în urma mea, pe tine
Nu te-am văzut că-n faţă tu erai.
Cu faptele-mi stângace, tu în bine
Drumul din faţă drept mi-l construiai.

Şi tot nu ştiu de ce cu-nviorare
Azi nu mai scriu şi nici un semn nu dau,
Dar ştiu prea bine că o îmbrăţişare
De suflete un tu şi-un eu tânjeau.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mintea îţi hibernează

Timpul meu s-a consumat.
Acuma am adăstat.
Stau pe bancă şi privesc
Tinerii cum se iubesc.

Altădată, nu amu,
eram şi eu tânăr, nu?
Dar amu,
ei sunt tineri,
iar eu nu.

Cândva umblam hai-hui prin ţară.
Eram un fel de pierde-vară.
Duceam o viaţă uşoară,
Credeam că şi porcul zboară.

Un timp a fost cum am vrut eu.
Credeam că-aşa va fi mereu.
Şi îmbătat de prea mult lux,
Pe căi greşite am ajuns.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (august 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pas spre veşnicie

Cu tine-n viaţ-am mai făcut un pas
În drumul lung şi greu spre veşnicie.
Iute-am trecut spre cât ne-a rămas ;
De-am mai fi fost, ce bine-avea să fie!

Am fi urcat pe drumul spre lumini
Ca doi iubiţi ce s-au dorit o viaţă ;
În suflet ţi-am intrat prin ochi senini
Şi-n el era atâta dimineaţă!

Şi mai era-ntre toate un izvor ;
Cu drag, adesea îl numeai Iubire,
Iar cupei ce-o umpleai îi spuneai dor,
Dar mie îmi dădeai cu osebire.

Sorbit-am cristalina cu nesaţ,
Cu sete ce trecând, mai tare vine
Şi prins de-mpătimire, ca un laţ,
De-atunci, în vene am doar dor de tine.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (15 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul nepăsării

Boală grea e nepăsarea,
Din instinct sau ignoranţă,
Pune peste rană sarea,
Mama ei de Cotoroanţă!

Peste ani aşterni uitarea
Ca pe ultima speranţă,
Boală grea e nepăsarea
Din instinct sau ignoranţă.

Te macină-ncrâncenarea
Dorului de-a fi isteţ,
După-un ideal măreţ
Sub povară-ndoi spinarea,

Boală grea e nepăsarea!

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rangul de ţăran

Oricâte minuni există pe lume
Niciodată ele n-ar fi de ajuns
Dacă ţăranul ar pâlpâi în priză
Ca o maşină electrică de tuns.

Oricâte veacuri ar curge în haos
Ele ar fi doar vânare de vânt
Dacă n-ar ilumina sudoarea ţăranului
În felinarul imens al planetei Pământ.

Oricâte cetăţi ar râvni nemurirea
Le-ar devora tăcute ruinele toate
Dacă Măria Sa, ţăranul cel bun,
Nu le-ar căra în eternitate.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre o lacrimă

Legea care îi dă lacrimii forma
Şi-o împinge-n jos pe obrazul meu,
A făcut şi pământul sferă,-i norma
Care ghidează-al stelelor traseu.

poezie de Samuel Rogers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!