o stana iarna

Acord 21

A ciupi un cuvânt
pe o chitară
e o femeie dezbrăcată în iarnă
cu gândul la vară..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire din copilărie

O după-amiază rece şi înnorată
de iarnă. Elevii
studiază. Dincolo de ferestre,
stropii ploii monotone.

Pe un panou sunt înfăţişaţi
Cain fugar
şi Abel zăcând mort,
nu departe de o pată de sânge.

Magistrul, cu voce puternică şi cavernoasă,
tună şi fulgeră, un bătrân îmbrăcat sărăcăcios,
uscat, cu pielea galbenă,
care ţine în mână o carte.

Iar corul copiilor
psalmodiază lecţia:
"o sută ori o sută, zece mii,
o mie ori o mie, un milion."

[...] Citeşte tot

poezie de Antonio Machado, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de iarnă

tatălui meu

Luminile s-au stins în tot oraşul
Şi lângă casă un câine latră trist,
Un vagabond s-a rătăcit pe stradă
Şi Luna-l mângâie pe părul nins!

E ger de crapă pomii în grădină,
Trosnesc în sobă lemnele pe foc,
Văd fumul gros ieşind din coşul casei
Şi simt miros de vâsc şi busuioc.

Din fluierul de lemn se-aud cântând
Zăpezile ce-au colindat prin sat,
Iar prin ferestra veche de la tindă
Ţi-aduce iarna chipu-ngândurat:

Te văd cum strângi zăpada-n faţa casei,
Eşti nins, mereu, în amintirea mea
Şi ies desculţă prin zăpada rece,

[...] Citeşte tot

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelaţia copilăriei

Am să vă povestesc câte ceva
despre copilăria vântului,
pentru că, întâmplător,
dar absolut întâmplător,
copilăria vântului
s-a petrecut în acelaşi timp
cu copilăria mea.
Era iarnă în casa noastră,
o iarnă cumplită
umbla prin poveşti,
în vreme ce focul din sobă
alerga pe pereţi
cu un alai de zâne
risipit în caleşti
şi erau şi cai şi pajuri
şi atâţia feţi frumoşi.
Doamne, cum goneau prin casă
şi se ridicau din foc,
crivăţul sufla-n cavale
precum marea în ghioc,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Armeanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemulţumiri de-o iarnă

Nu iubesc iarna, de loc frigul că ne răceşte între noi
Şi nici zăpada n-o iubesc cu albul ei ce pur ne minte
Că mai curată ar fi, doar o apă multă, multă ca din ploi
Şi râuri aburinde îngheaţă, minţindu-ne c-ar fi fierbinte.

Ne face şi copii să fim, să ne jucăm pe nişte scânduri
Să ne-aruncăm nebuni cu trup crezând că-i moale şi e fermă
Iar din întinsurile cuminţi se răscoleşte-n dune rânduri,
Sau avalanşe răsuflarea în puf ne e inerţie eternă.

Atâtea vieţi a luat degeaba cu oglinda morţii ne îmbiind
Şi din bucăţi ne-a luat, din noi, arzându-ne cu caldu-i ger,
Cum zilele mi-a luat din viaţă scurtându-le şi nopţi mărind...
Şi asasin mă face iarna; în rit să-mi fac tăiş din fier!

Şi ce-i mai rău e că an sfârşeşte şi-i trecere fără de întors,
M-aruncă pradă la microbi, la viruşi, m-umplu de sechele.
Îmi face contul anual; "Câte am făcut? Cât am fost stors?"...
Şi m-amăgeşte-odată-n plus cu artificii în loc de stele!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a lăsat o tăcere

s-a lăsat o tăcere uscată
un tunet era în mijlocul adâncului
tropotul calului alb avea nevoie de spaţiu
năluci alergau pe tavan în spirale repezi
scriau pereţii şi ei se crăpau
rugăciunea de noapte se revărsa-n potop spre lumină
veşnicia privea ca o stană de piatră
supraveghind cerul să nu se dărâme
era târziu şi era noapte
amăgirea stăpânise mărginirea înmiresmată-n secundele mele
beţia de sânge pur a frunzei străpunse dur se dilua sub tutela lunii
tot ce există a fost şi va mai fi
suntem noi înşine un joc al naturii

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Trei păcurărei,
Hai corinde (refren)
Trei turme de oi
La munte suiră.
`Nainte ieşi-ră
Fată de maior
Cu brâu gălbior.
Zâs-o cel mai mic:
- Hai, fraţi, s-o luăm!
- Voi de-ţi vi lua-ră
Noi te-om împuşca-ră.
- Voi de mi-ţ puşca-ră
Voi mi-ţi şi-ngropa
La stâna de oi,
La jocuţ de miei.
Lancea me ce dulce
Mni-o puneţi de cruce;
Flueru cel drag
Mni-l puneţi de steag.
Oile-s cornute,

[...] Citeşte tot

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o rugăminte

Vino albă de zăpadă şi acoperă pământul
Cu-al tău strat pufos de fulgi ce îngheaţă zburând vântul,
Vino coborând din ceruri cu rochia de promoroacă
Cu fireştile trăiri, zilele cu drag îmbracă!

Vino tu, cea mai albită dintre toţi şi dintre toate
Şi urmează-ţi timpul tău şi descurcă încurcate,
Vino iarnă, adu norii, scutură-i pe ale noastre
Şi ne iartă de-am greşit alungându-te de-o parte!

Vino, adu sărbători să colinde tot românul
Dealurile, văile, vino şi îngheaţă fânul,
Te-aşteptăm cu brazii noştri în care am pus cadouri,
Vino dragă, iarna mea, vino iarăşi dintre nouri!

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna poetului

Doamnelor culcat
fulgi la joasă înălţime
şi poetul e soldat
singur în această lume

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (3 ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crivăţul

A venit de nu stiu unde
Zâna iarnă cerne calmă
Frigul pe ea n o pătrunde
Fugii albi îi curg din palmă

Un fulg zgribulit s-a aşezat
Drept pe clanţa de la usă
Am deschis dar el a zburat
A intrat în horn pe o nişă

Se trezeşte din senin crivăţul
Vântul cel de miază noapte
Zâna iarnă îsi strânge braţul
Zboară-n ceruri mai departe

Se dezlănţuie acum nebunul
Bate-n porţi fărâmă garduri
Se-nfioară întreg cătunul
Spulberă zăpada de pe drumuri

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!