+a +�nvinge +boala

Libertatea de-a muri

Doamne, ce timpuri trăim!
Cât de mult ne scufundăm!
Din care lume venim?
Şi spre care ne-ndreptăm?

În loc de lapte şi miere
Revoluţia ne-a dat,
Sărăcie şi durere
Şi spre "apus" ne-a îndreptat.

Ne-aţi inoculat în venă
Venin şi ură, bestial.
Libertatea-i doar o drenă
Ca să murim natural.

Avem în noi atâta ură,
Că oamenii din oameni muşcă.
Acum "plecăm" din natură
Fără boală, fără puşcă.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (6 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa este o boală terminală.

definiţie de Matt Biershbach
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala are plăcut miros de jertfă.

Ciprian Vestemean
Adăugat de Ciprian Vestemean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este o boală care nu ţine cont de starea socială.

aforism de George Budoi din Dicţionarul dragostei (2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cod portocaliu de caniculă,
Cod portocaliu de politică:
Canicula ne bagă-n boală,
Politica ne omoară.

epigramă de Dumitru Delcă (9 iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sondă spaţială

Să-şi găsească leac la boală
Biata noastră suferindă
Într-o sondă spaţială
Şi-a dorit să se întindă.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala nu e bine s-o aminteşti, căci devine reală, în anumite cazuri cuvântul naşte realitatea.

Teodor Mazilu în Doamna Voltaire (1979)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

moralitate

Moralitatea este o boală venerică; primul ei stadiu se cheamă virtute, stadiul secundar, plictiseală, stadiul său terţiar - sifilis.

definiţie aforistică de Karl Kraus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune pentru stricarea lucrării diavoleşti

Tu, Ce-ai stricat lucrarea diavolească,
eşti veşnic mântuire dumnezeiască,
Iisuse, mântuire dumnezeiască!

Mă zbat în boale, mai aproape de mormânt,
trimise de vrăjmaşul prin vrăji şi descânt,
pe patul suferinţei prin vrăji şi descânt.

Doctorii din spitale leacul nu-mi găsesc,
căci suferinţa mea n-are leac pământesc,
Boala mea n-are leac pământesc.

Ascultă-mi, Doamne, smerita rugăciune,
fă cu mine astăzi încă o minune,
o preafrumoasă şi dulce minune.

Dă-mi limpezimea apei de izvor curat,
sufletul mi-l spală în chip minunat,
de vrăji mi-l spală în chip minunat.

[...] Citeşte tot

poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creştine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Să fie oare o rugă către speranţă, cer,
"A Dio" spus cu patos, cu suflet îndoit?
Sau e o-ncercare încă de-a înmuia un fier;
Chemare "ad io", ţie, ce-ai vrea-o nesfârşit!?

Ori doar e un nume scurt de masculin iubit,
De cea ce-şi plânge odor tânjit, într-o vocală;
Un "Adi... o" în suspin, iertare spus cerşit
Sau pierderea de tot, răpus de timp, de boală!?

Este mai mult de-atât, e legământ curmat,
Cuvântu-n sine capăt, în pierderi inegal;
"Adio" suferind şi pedepsind păcat
Sau egoism, un dig, curmând retur de val!

O sabie-i, de-o parte lăsată ca să cadă
Pe cordul sângerând, la cel tăiat din gânduri!
Este ultimul spus, sfârşit de serenadă
Eliberând sau poate lăsând amor, să-l spânzuri!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!