biserica neagra

Inorog de iederă

Din noaptea ce s-a dus
Mi-a rămas din vis,
Sărutul ce-l aştept...
Muşcat sfâşietor pe piept

Înfipt ucigător
De inorogul dor.
Aplecat să-şi cheme
Din inimă cu şoapte.

Ecouri nărăvaşe
Prin Delta venelor,
Cu herghelia cailor
Cu coamele lor căprui

In galop răvăşitor
In cristalinul ochiilor.
Călărind amazaonă
Pădurile tâmplelor.

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara

Câmpul alb, ca un cearşaf,
Până-n zări se desfăşoară...
Sus pe-un stâlp de telegraf,
S-a oprit din zbor o cioară,

Nemişcată-n vârf de par
Ca o acvilă pe-un soclu,
Oacheşă ca un hornar
Şi macabră ca un cioclu;

Neagră ca un as de pică,
Sub nemărginitul cer;
Singuratică şi mică
Cât o boabă de piper;

Gârbovă ca o feştilă
Într-un cap de lumânare;
Ca o mutră imobilă
De harap cu nasul mare,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu din Migdale amare (1928)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deznadejde

Raze reci si friguri calde,
Fericire, tristete, frica de moarte,
Noapte albita de o luna imputita,
Ziua neagra si murdarita.

Motiv de viata, motiv de moarte
Subiect de barfa, subiect de soapte,
Rani de cutite infipte in spate,
Gemetele sufletelor vii ingropate.

Privelistea unei gropi proaspat sapate,
Peisajul unei fete patate,
Vederea pisicii negre in noapte,
Scarba si ura mea pentru toate.

poezie de Mihai Togan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statură

Mă mut din scară în scară,
Atras de argila bolnavă...
Pun cărămidă,
Una albă, una neagră,
O leg cu nisip de surata,
Neînduplecata,
De cea de sus,
Pe cea de jos,
De-ţi pare,
Un cerc vicios,
E falsă vedenia de nălucă,
Cărămida, ulucă cu ulucă,
Se ridicau mereu,
Într-o toană...
Se face coloană,
Din scară în scară,
Se fac de ocară...
Nămolul
Din josul odăii
Şi mlaştina văii...

poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Osânda lui Tartuffe

Tot zgârâindu-şi inima duioasă
Sub casta robă neagră, într-o zi
Când se plimba, cu gura lui băloasă
Şi ştirbă, mestecând misticării, -

Un pişicher de-ureche-l prinse zdravăn
Şi, aruncându-i în obraz ocări,
Îi smulse de pe trupul hâd şi reavăn
Veşmântul cuvioasei lui chemări.

Fusese descheiat pe jumătate!
În inimă, păcatele iertate
I se-nşirau - mătănii. Palid tare,

Tartuffe se spovedea. Dar zurbagiul
Se mulţumi să-i ia doar anteriul.
- Tartuffe sta gol din cap până-n picioare.

poezie celebră de Arthur Rimbaud, traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

COŞMARUL DIN VIS

Dezavuat coşmar in vis
Aripa neagră ţi-ai intins
Până la mine....
Tot ce acoperi este nor
Tot ce atingi este un zbor
De pasăre in noapte.
Incerc să mă desprind lucid
Lumina vine-n răsărit
Si plec cu gând departe,
Acolo unde nimeni nu-i
Si unde raza soarelui
Ia lacrima din roauă.
Dar altă noapte cade trist
Mă urmăreşti mereu in vis
Si a-nceput să plouă.....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Luminii

Pe Calea Luminii s-aprind lumânări,
Candele cu flacăra spre nalt
Şi ochii noştri parcă-s stele-n rugi
Când mergem la biserica din sat.

Iubirea prinde aripă de ceară,
Crucea ni-i în gând, bătută-n cuie
Prin palmele şi coastele de Sfânt
Ce lumea către dreapta Domnului o suie.

Miroase-a pască şi a cozonac,
Mieii au pierdut visul de ţâţe,
Mama potcoveşte ouăle de zor,
Stelele se macină sub coajă de tărâţe.

Mă-mbogăţesc în îngeri şi-n credinţă
Şi merg pe sfârcul veacului în trap,
La toţi vă spun: "Hristos a înviat!"
La pieptul Lui cu voi vreau să încap

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ciuda întâmplărilor...

Aş putea să plâng,
În ciuda întâmplărilor,
Dar nu-mi permite
Sângele,
Ce clocoteşte în mine,
De la neînţelegerea
Totală,
Între voinţă şi neputinţă...
Tu nu poţi să te confesezi
Aşa de uşor?...
Dar să mă arunci
În bezna neştiinţei,
Cu atâta uşurinţă,
Poţi?...
Să mă arunci
În stolul de păsări,
De culoare neagră,
Care se rotesc
În jurul meu
Şi nu-mi dau voie să ies,

[...] Citeşte tot

poezie de Tatiana Afanasie-Crăciun din Lacrimile dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrarii

Sunt scârbă tot, şi tot, întors pe dos:
Mi-e drag doar ce e bubă şi putoare,
Mărul, nu rumen – putred, viermănos,
Muierea, târfă, acră de sudoare.

Şerpi de cenuşă, vineţi, mă pătrund:
Băloase gusturi, poftele de slugă,
Şi mă ridic şi mă scufund pe rând
Sub neagra lor şi blestemata glugă.

Iar când ajung numai pârjol şi clocot
De fumeg tot: un maldăr de ruine,
Ca-n turnul vechi neostenitul clopot,
Opt îngeri sună trâmbiţele-n mine.

poezie de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai bine tac

Te caut prin ecouri de cuvinte
Si nu ştiu de sunt umbră sau lumină,
Nu ştiu dacă-s aducere aminte,
Dacă au fost sau dacă or să vină.

S-au ferecat cuvintele în luna plină
Si-acuma, iată – sunt perfect rotunde,
Ca astă gură neagră de fântână,
Ca ale lacului speriate unde.

Degeaba-i oglindită, pală, luna
In apele fântânii ferecate,
Pierdutu-te-am, probabil, pentru totdeauna
Intr-un cuvânt ce-acuma-i prea departe.

poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!