apa credinta

Rondelul unui ateu

N-are nici un Dumnezeu
Şi nu crede în nimic;
Se declară că-i ateu
Şi nu pot să-l contrazic.

De credinţă dacă-i zic,
Am s-o fac pe riscul meu;
N-are nici un Dumnezeu
Şi nu crede în nimic.

Dacă-i supărat un pic
Nu invocă nici un zeu,
Dar înjură tot mereu,
Că aşa făcea de mic...

N-are nici un Dumnezeu...

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheia poeziei

Gândul meu,
un cântec spre înalt
cu melodii de stele
şi adieri de vânt
înfrunt iernile cu privirea,
mă ascund sub farduri de fulgi
cu raze unice de fericire
din orizontul meu
te-am cunoscut,
în lacrima furtunii
veneai din alte anotimpuri
pe drumul sufletului
lasând în urmă rătăciri
în jurământul de credinţă
caut cu încredere
calea cuvintelor nespuse
de dimineaţă până-n seară
prin labirintul destinului
navigăm în al inocenţei vis
cu cheia poezii...

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Ciobotariu (6 ianuarie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga unei mame

Undeva în depărtare, într-o margine de ţară,
în căsuţa părintească, ducând o viaţă amară,
O mamă îndurerată, că-s copiii duşi în lume,
cu faţa adânc plecată, rosteşte o rugăciune.
"Aş vrea copiii, Doamne, să vină lângă mine
atunci când va fi vremea, să merg şi eu la Tine.
În lacrimi să mă scalde, s-alunge-al meu păcat,
să pot urca la Tine, cu sufletu-împăcat.
În Tine am credinţa, că ruga-mi împlineşti,
că faci pe-a mea voinţă şi-n ceruri mă primeşti."

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te plânge de un dar!

Cel de Sus ţi-a dat putinţa
Să rezişti la supărări,
Te-a-narmat şi cu credinţa
Că poţi merge peste mări.
Măreţia unui suflet
Trebuie s-o simţi
În tine,
Făcând faţă unui urlet
Ce-ar putea
Să te domine.
Cu răbdare înarmat,
Despici piatra
Ca un ic,
Fără să cazi în păcat,
Când te-atacă
Un nimic.
Fii cum vrei, dar şi atent,
Nu te plânge de un dar
Oferit de Cel Potent,
Ca distincţie

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sursă de fericire

(prietenilor de pe Negru pe Alb)

dragostea mea e recif de coral
valul de tristeţe nu îl sparge
are sufletul îndreptat spre mal
să nu mă prăbuşesc printre catarge.

prietenia noastră e zestre de opal
o preţuiesc ca darul de la Dumnezeu
mă simt ocrotită de chipul tău real
aproape de ţine vreau să fiu mereu.

în curtea destinului zâmbete îţi ofer
şi un poem din senin picurat
acord prieteniei o credinţă de fier
care nu rugineşte sub nor necurat.

surse de fericire ţin în şifonier
în parfum de lavandă purificat.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina prieteniei

te aştept în lumea mea de sori
să nu laşi florile să plângă
sunt şi eu o floare cu mii de fiori
aş vrea ca grindina să nu m-ajungă.

alungă-mi mâhnirea prietene drag
spune-mi că viaţa-i un poem melodios
fii martorul meu când iubirea atrag
să nu o pierd m-am legat de Cristos.

a pus în mine flacără şi jar
nestinsa credintă îmi face lumină
fii îngerul meu pentru timpul hoinar
ce-i pasă lui de jalea din grădină.

prietenia este ca diamantul rar
şlefuit de raze în forma divină.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet XLIII

Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire.
Adânc şi larg şi-nalt, atât cât poate
Atinge al meu suflet când străbate
Spre graţie, spre tot, spre nesfârşire.

Şi te iubesc cu zilnica iubire,
În paşnic fel, în zori, pe scăpătate -
Şi slobod, cum te lupţi pentru dreptate,
Curat, aşa cum fugi de linguşire.

Şi te iubesc cu patima avută
În vechi dureri şi cu credinţa care
Părea, cu sfinţi copilăreşti, pierdută.

Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare,
Cu viaţa mea! - şi Domnul de-mi ajută
Te voi iubi în moarte şi mai tare.

sonet de Elizabeth Barrett Browning (1845), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tottu

Deschisă e-n etern a ta corolă,
Ci ochii ţi se scaldă la izvoare
De nu ştiu când şi de pe unde oare
Şi-n sânge-mi eşti femeia benevolă.
Cuvânt de-ţi zic în pacea ta-n paloare
Tu sub a demiurgului cupolă
La turla de credinţă urci frivolă
Că demoni vin tăcearea să-ţi măsoare.
Spre tine-nalţ un vis, aşa, aiurea
Cu stih a celor van întemniţaţi
Fiind argat la slovă de-mpăraţi
Ce nimicesc zadarului pădurea.
Seninul tău de-mi plouă crucea-n strofă
e doar o mântuire limitrofă...

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Totem
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascensiune

pentru lumina pură trebuie să lupt
să ating nivelul de iluminare
cântul de-ncurajare este întrerupt
de geamăt de suspin de încordare.

am escaladat un munte de probleme
dar speranţele mi-au înflorit sub coastă
prăpastia pândeşte în oricare vreme
urc mai departe de norul de năpastă.

consum energie ard şi adrenalină
cu iubirea mea un aisberg topesc
frica o destram cu credinţă lină
dramul de noroc îl chivernisesc.

îndulcesc tristeţea cu fresh de mango
pornid spre fericire cu paşi de tango.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vraja stelei

Îndrăgostit de-o stea vizibil
Insistă prin mesaje zilnic
Declară dragoste-nfocată
Dar ea era demult plecată
La uşa ce-a bătut ades
Rămas-a trist neinţeles

În vraja ei a fost cuprins
De-un foc lăuntric şi nestins
Dezamăgirea-şi face loc
-Mi-ai fost o stea fără noroc

Si-atunci izbeşte de pământ
Un scurt şi tainic jurământ
-Rămân stăpân pe gândul meu
Şi am un singur Dumnezeu
Conştiinţa mea, credinţa mea,
Nu voi iubi în veci o stea.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!