�i�eica, gheorghe

Nu pot să mă absolv de moarte

dar pot să-mi îndulcesc viaţa
cât pentru cel puţin un rai
cât pentru cel puţin un iad
nu am să consider păcat niciun exces de frumos
nu-mi voi opri inima decât să ascult liniştea
mă întorc plin de iubire
în circuitul natural
în pământ
în ploi
în im
să crească florile din mine mai albe
mai sus de floarea de colţ
dar tot sub stele
să pot continua numărătoarea lor

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maidanez de centru (dreapta)...

Hau-hau cu câinele în lesă
E scos la aer cum se spune
Hau-hau pe străzi fără adresă
Cu alte javre să se-adune...

Hau-hau lătrat la Lună-apune
Pupat în bot căţea prinţesă
Hau-hau cu câinele în lesă
E scos la aer cum se spune...

Hau-hau madama principesă
Nici în uitatele cătune
Hau-hau imagine expresă
Pe-alei mormane să adune...

Hau-hau cu câinele în lesă!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, cântec ars de vară

Mamă, cântec ars de vară,
Sfântă veghe, nopţi de jar,
Ca de veste o vioară,
Mă-nfior de tine iar!

Mama mea -urcuş de sapă,
Cerul vieţii mi te scapă,
Mi te scapă joc cu joc,
Dor de viaţă, clocotind,
Gând de dragoste şi foc,
Peste vise, viscolind!...

Dar să ştii că orice sară,
Orice rază de noroc,
Va fi chipul tău de vară
Şi cămaşa mea de foc!...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstignit pe un câmp cu margarete

trec dintr-un cer în altul adâncindu-mă
e infinit mai uşor să văd lumea prin degete
atunci când gândului i-au crescut
mai lungi chiar decât pot cuprinde vreodată
îmbrăţişez nemărginirea
şi-mi cântă greierii dintr-un vârf de muşuroi
precum cheamă patriarhii lumina
şi
încetul cu încetul
ca şi cum mi s-au reaşezat atomii
mi-am reamintit că nu ştiu nimic
şi sunt aşa de liber
cum un câmp de flori de in înaripat

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E firesc să te adânceşti în tăcere

oricum cuvintele doar amplifică prăpastia
precum un ecou învârtit pe un zbor de erete
dar oricât ai crede în legi eterne
şi teoreme îndoielnice
într-o zi vei plânge timpul
petrecut în faţa unei table întunecate
de o mie de ori ştersă cu lacrimi
demonstrând doar pentru tine
o axiomă închisă într-o altă axiomă

ştiu că e firesc să te simţi zdrobită
precum un coş de struguri roşii
într-un vas de stejar
în timp ce eu te sorb
ca pe un leac

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cer agăţat trag soarele spre atlandida

calc apoi pe ape prin scufundare
ca un tsunami după alt tsunami golesc
un ultim pahar cu apă vie înaintea naşterii

nu veţi crede nici dacă completez procesul verbal
cu demonstraţii lipsite de orice cusur
absolut toate prăpăstiile dintre întrebări
aşa că e inutil să-mi consum viaţa consemnând
tac şi tac ca un vârf de munte ştirb
unde nici zăpezile nu-şi maai găsesc loc
de atâta linişte

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuibul

Două rândunele mici,
Îmbrăcate-n salopete
Zboară-n curte la bunici
Şi măsoară un perete.

Îşi fac planuri fel de fel,
Se privesc şi râd în soare,
Bat din aripi mărunţel,
Da, s-au hotărât, se pare!

Vin şi pleacă-n zbor grăbit,
Parcă-s fulgere de smoală;
Ia te uită, s-a ivit
Pe perete-o mâzgăleală!

Aduc lutul pic cu pic
Şi-l lipesc cu măiestrie
Până iese un chirpic –
Rece lacrimă de glie.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Gheorghe Vicol (mai 2002)
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu tot ce zboară se mănâncă...

... de pildă zbori din parlament
ori din partid doar dat afară
zbori pentru-n timp nelimitat
prin aer pentru-o altă ţară...

nu zbori aşa la întâmplare
Dubai-ul este ţinta lor
să vezi distracţie acolo
pe muzică de tricolor...

am încercat şi eu odată
să zbor cu calm într-un relaş
şi am ajuns din întâmplare
nu în Dubai ci îngeraş...

pe-un nor de gaz acolo sus
contrar acelora promise
am înjurat şi m-am aprins...
uitasem gazele deschise!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dragoste de piaţă (gazel)

Iubirea e un lucru prea măreţ
E drept că lumea nu prea pune preţ

Iar din motive lesne de-înţeles
E la-îndemâna unui zis isteţ

Ceva ce se traduce-întrun cuvânt
Ce este omul pentru precupeţ

Nimic, egal cu zero şi barat
Aşa-şi spunea ţinând la suprapreţ

Lua pe mai nimica marfă rea
Pe masă preţul afişa citeţ

Să-l vadă lumea cât e de dibaci
Precum un porc ce grohăie-n coteţ

El a uitat ce-a fost cumpărător
Şi că-înjura pe orice nătăfleţ!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moaşte cu noi...

Să mergem cu toţii la moaşte
Când vrem a găsi izbăvirea
Acolo găsi-vom iubirea
Azi, mâine, în ziuă de Paşte...

La moaşte ne dregem privirea
În noi creştinismul renaşte
Să mergem cu toţii la moaşte
Când vrem a găsi izbăvirea...

Genunchii târâş - recunoaşte
Poporul îşi ştie menirea
Cu greu acceptăm nemurirea
Atunci când durerea ne paşte...

Să mergem cu toţii la moaşte!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!