zadar

Popas

Darul tău dintr-un minut
Recunosc că m-a uimit,
"Ai prins" iute, ca la carte
Gândul meu dus cam departe.

Şoapta în adânc purtată,
Tainic netrecută-n faptă,
Energia-ncătuşată,
Farul care luminează,
Acel cuget în speranţă,
Numai tu îi dărui viaţă.

Prin mirare răsădeşti,
Ori uimeşti şi nu-n zadar,
Profil fizic cu moral.
Ai un incredibil har!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Risipiţi...

Risipiţi, risipiţi-vă iar
Idoli de piatră,
Durerea-i ţesută-n zadar...
E-n noi încrustată.

Ştiţi voi ce-n sufletul meu doare?!
Ştiţi că nu am alinare
La suferinţa ce m-apasă?!
Nicicând nu fi-voi înţeleasă.

Ştiţi de-a adâncului durere?!
De vrerea mea de mângâiere?!
De-a plânsului înţelenire?!
V-am dat vreodată eu de ştire?

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aduceri aminte

Azi nu mai ştiu nici să plec, nici să vin,
Sunt un suspin din aduceri aminte
O aripă ce flutură-a chin
Un val ce se rupe de-o punte,
Am rămas ca o piatră de munte
Ciobită de vânt, risipită de ploi
Şi-adesea un om ce pictează cuvinte
În zadar, despre vise, despre vise şi noi...

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni o zi când omul se va lepăda de Dumnezeul său, când Biserica se va îndoi aşa cum s-a îndoit Petru. Lumea va fi atunci ispitită să creadă că omul a devenit Dumnezeu. În bisericile noastre, creştinii vor căuta în zadar lumânarea aprinsă unde Dumnezeu îi aşteaptă. Asemenea Mariei Magdalena, în lacrimi înaintea mormântului gol, se vor întreba: Unde L-au dus?

Camelia Opriţa în Cerşetori de existenţă
Adăugat de Liviu Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Si daca

Iubesc si amintirea dulce,
Si noaptea care se face zi,
Aici esti in tot si-n toate
Iubitule nu mai rataci.

E grea visarea si dorinta,
Iar timpul ma separa iar
De fiinta ta cea draga mie
Si vremea trece... si nu e totul in zadar.

Te-as astepta o vesnicie,
Chiar daca timpul s-ar sfarsi
Si stiu ca si greseala trece,
De ai motive de-a iubi.

poezie de Ramona Alexandrescu
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chitara

Vine iarna peste mine
Dar ce vară aş vrea să-ti fiu
Dezvelită de veşminte
Sub un soare auriu

Vine iarna braţ de ţurţuri
În genunchi la patinoar
Ridic ochii către ceruri
Totul este în zadar

De-aş ajunge-n primăvară
Să-mi pun sălciile-n plete
Adieri de vânt, chitară...
Ochii tăi să mă desfete!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tinereţe

O fiară oarbă, fără minte, flămândă, care nu ştie să se înfrupte, nu îndrăzneşte; ar trebui să-i facă un semn fericirii care trece în plină stradă şi care s-ar opri de bunăvoie, dar nu-i face semn; scoate dopul timpului, lăsându-l să curgă ca apa, să se risipească în zadar, o fiară sălbatică, dar care nu ştie că e fiară – iată ce e tinereţea!

definiţie clasică de Nikos Kazantzakis în Raport catre El Greco
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă deschid ...

Eu mă deschid sub tandra ta privire,
Ca fragedul boboc ce a-nflorit,
Sperând că merge către nemurire,
Sub blânda rază care l-a trezit.

Eu mă deschid sub şoapte de iubire.
De pe-ale tale buze sorb nectar,
Ce-mi va rămâne viu în amintire,
Ştiind că nu trăit-am în zadar.

Eu mă deschid sub un sărut molatec,
Ce mă-nfioară, doru-mi răvăşind.
Simţirile-mi se-nvolbură sălbatec.
Eu, fără tine, nu trăiesc iubind...

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evgheni Oneghin - XVI

Ce-a fost, să-ntorci nu se mai poate!
Nici ani, nici suflet, e-n zadar...
V-o spun că vă iubesc ca frate,
Şi, poate, şi mai gingaş chiar...
Să m-ascultaţi fără mânie:
Fecioara tânără se-mbie
Să-şi schimbe visul cu-n alt vis,
Cum schimbă florile-un cais
În primăvara revenită:
Aşa a hotărât Preanaltul,
Curând vei îndrăgi pe altul!...

poezie clasică de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la tinereţe...

De la tinereţe
până la bătrâneţe,
drumul e destul de lung,
dar nu mă plâng.
Măsurat în ani,
sunt optzeci la număr.
Măsurat în bani,
n-am avut să număr.
Greutăţi în viaţă,
multe am avut.
Le-am privit în faţă
şi am renăscut.
Scopul vieţii mi-a fost clar:
să-împlinesc dorinţi avute.
Lupta n-a fost în zadar.
Acum am bucurii multe.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!