sfarsit de toamna

De toamnă...

Vezi?! Afară plouă... Şi e frig... Şi plâng
Tremurându-şi umbra, frunzele de rug,
Frunzele brumate şi trudind de ger,
Într-un dans de ceară pe ascunsul cer.

Plouă mocăneşte, cu stropi mici şi reci,
Spaimă-ntre copacii-ngenuncheaţi pe veci
Şi de remuşcare, şoaptele se-adună
Şi vuiesc prelegeri... Se întorc spre humă...

Braţele în rugă de gutuie coaptă,
Ca un clopot, încă, plânsul şi-l arată.
Timpul, în clepsidră, rostul său îşi are -
Rod pentru rodirea toamnei următoare...

Trec peste cadavre, printre ramuri frânte...
Vântu-n simfonie, pe acorduri blânde,
Iar îmi cere mâna... Şi pe portativ
Notele dansează într-un ritm lasciv...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbucium

Va mai trece o toamnă prin noi

Şi încă o frunză renunţă la viaţă

Un timp dezbrăcat de iluzii, cu ploi

Vise îngheţate în pâlcuri de ceaţă,

Stinghere zbor păsări nici că le pasă

De timpul clepsidrei rămas fără doi

Se zguduie cerul, al norilor casă

E zbucium de toamnă şi zbucium în noi....

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De primăvară şi de toamnă

De toamnă şi de primăvară mi-este frică.
Nu pentru mine. Pentru voi.
Atunci, deodată, te poţi transforma în rândunică
sau într-un tremurător trifoi.

Atunci se răreşte pânza a ceea ce ne ţinea
împreună pe noi toţi, chiar necunoscuţi,
şi prin ea zărim o pleopă sau o stea,
o silabă tremurătoare de la cei deveniţi muţi.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, vine toamna

nici eu nu mai sunt cel care am fost
ştii bine asta
mamă
mimez doar ceea ce am fost
o parte din mine se clatină
precum vântul
din când în când
mă uit în oglindă şi mă contrazic
de dragul a ceea ce am fost
m-aş pregăti să-şi cer ceva dar
cuvintele mi se transformă în umbre
aidoma apei în gheaţă

vine toamna mamă şi
cuvintele nu se mai leagă
ştiu
tu plângi şi desenezi umbre
pentru atunci când
ne vom reîntâlni

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume din Fără grupă sanguină (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de Autograf

Târziu a început
dimineaţa aceasta,
în care încerc să imprim
litere pe sufletul tău...

Târziu acest zgomot
de suflet
m-a trezit
din visul în care
tu rătăceai
în oraşul construit de tine...

Târziu am început să mă cunosc
printre miile de suflete
care pretindeau a fi
ale mele...

Târziu acest autograf fără anotimp...

Sfârşit de Autograf...

[...] Citeşte tot

poezie de Anna Panovici din Sfârşit de Autograf (4 aprilie 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vant

Toamna a ţipat cu un trist accent,
Văzul cade neatent,
Vântul sună lemnăria,
Bate gol, în poloboace, butnăria.
Lângă uşă frunzele s-au strâns.
De departe vin ecouri vechi de plâns,
Brumă, toamnă literară,
Pe drum prăfăria se duce fugară.
Şi-am stat singur supărat
În zăvoiul decadent,
Şi prin crengile-ncâlcite mi-am notat
Versuri fără de talent.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătălia s-a sfârşit...

Bătălia s-a sfârşit, soldatul
rămas pitulat într-o mască
Undeva departe pământul geme
Gata să urle, gata să nască.

Deasupra cerul gol şi soarele
În jur câmpul gol şi morţii
Sufletele lor stau drepţi şi aşteaptă
Să intre-n rai în faţa porţii.

Soldatul din mască vede o floare
Şi vesel şi-o pune după ureche
Ce mândră, ce pură e lumea
Ce rea, ce urâtă, ce veche

Bătălia s-a sfârşit, soldatul
Ridică fruntea să vadă iarba
Ţiuie-un glonţ rătăcit
Şi-i sfărâmă tâmpla şi barba
Deasupra cerul gol şi soarele

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna cu miros de brad

Şi iată, frate, toamna cum spânzură de nuci
În hohote de cramă strugurii se-neacă
Cerbi vagabonzi aleargă să petreacă
Trăsurile de ceaţă furate de năluci.

Oierii dor de casă aşează pe asini
Cu sufletul în zdrenţe la şes vor să coboare
Răzbate aproape stins bocet de zăpezi
La pagoda albastră a ploilor de crini.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moina

Şi toamna, şi iarna
Coboară-amândouă;
Şi plouă, şi ninge -
Şi ninge, şi plouă.

Şi noaptea se lasă
Murdară şi goală;
Şi galbeni trec bolnavi
Copii de la şcoală.

Şi-s umezi pereţii,
Şi-un frig mă cuprinde -
Cu cei din morminte
Un gând mă deprinde...

Şi toamna, şi iarna
Coboară-amândouă;
Şi plouă, şi ninge -
Şi ninge, şi plouă.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin de toamnă

Boarea argintie freamătă în zări,
Toamna în destine pătrunde sihastră,
Putredele cânturi curg lin din viori,
Arde iar rugina, tu eşti mai albastră.

Nurii îţi sunt prinşi pe-al rugului gând,
Malu-a-nflorit în voal crizanteme,
Toamna în tăcere parfumează-n rând
Coamele de vise ce-adorm lumi boeme.

Stelele înalte ard tot mai subţire
Amurgul de sticlă, rănind trandafirii,
Valul clipei luptă-n seri peste privire,

Chipul tău din basm mi-e lamura firii.
Bolta iar colindă pleoapa în psaltire,
Zilele,-n poveşti, duc bruma iubirii!

sonet de Aurel Petre (27 octombrie 2017)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!