Poezii despre sant un prost, pagina 37
Orgolii (iubirea mea... ești tu!)
Să poți să dai strop de iubire,
Și tot mereu să îți contrezi
A ta soartă de împlinire...
Ori ești tu prost... sau doar visezi?!
Să îți faci fapte prin iubire...
Să-nveți să strălucește în doi,
N-ai să mai guști dezamăgire,
Care să ducă în noroi!
Să îți dai drumul la iubire,
Să nu mai lupți atât cu ea...
Prezintă-te ca pe un mire,
Venind, furând mireasa ta!
Dar ai orgolii ancorate,
În inimă, și-n gând și-n dor...
Speranțe poate nesperate
Vor să se-așeze-n viitor...!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață multiplicată
Câteodată viață noastră e despicată ca un pepene
Din care se scurg sâmburii risipiți
Păstrăm un un voal subțire peste lumina dinăuntru
Cât să creadă lumea că e o grădină
Însă biserica noastră e adânc ascunsă
Că am și uitat locul unde sunt inima și sufletul
În față o perdea de fum parfumat cu trandafiri ofiliți
În spate cuțitul aspru al adevărului nerostit
Și toate drumurile astea, din față în spate
Ne seacă seva copacului ce crește în noi pipernicit
De atâta teatru prost i-au înghețat mugurii
Un deșert pustiu acoperit cu flori de plastic
Mormânt adânc săpat din care nu se mai vede
Numele de pe cruce
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna de vis si poveste
Asculta cum vantul mugeste,
Cum frunze de ram se desprind,
E toamna tarziu, se-adanceste,
Si iarna ne prinde tacand.
Tu cata suflarea plapanda
In mreje de vis glacial,
E clipa cu clipa crescanda
Si ninge pe mormant vegetal.
Hai vino, hai vino acasa
Flori de gheata-s acum la ferestre,
Cozonacul te-asteapta pe masa,
E noapte de vis si poveste.
Hai vino in seara acesta
Fulgi papadii ganguresc peste ram,
Si nu incerca sa deschizi fereastra
Caci de-abia asteapta sa intre pe geam.
[...] Citește tot
poezie de Adriana Buzoianu
Adăugat de Monalisa Secu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui oarecare...
Ce știu, nu vreau să țin secret,
Să-mi lași în pace demonia,
Căci tu ești cel mai prost schelet
Din România!
Greu să ții pasu-n română,
Să-mi înțelegi tu poezia,
Văd ca tu te ții de mână,
Doar cu prostia!
În capul tău anaerob
Ți-e mintea sexi-ntr-o manie,
Și la cultură te aprob,
Prezinți fobie!
Tu n-ai de lucru când vorbești,
Mai bine lasă-mă-n beție,
Și te mai rog să mă scutești
De curtoazie.
Ce mutră faci căzută-n vid
Uimit când afli de la mine,
Ești un pseudohominid,
Ești o rușine!
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 septembrie 2007)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea anapoda
Parașutistul cade și nu moare
Indiferent e sclavul prins în lanț
Se scutură cireșii plini de floare
Cei sănătoși se prăbușesc în șanț,
Miroase a pădure și Sahara
Cresc portocale pe la Polul Nord
Se poartă blănuri când e-aproape vara
Mor nou-născuții de atac de cord,
Colindă invalizii continente
Octogenarii intră-n discoteci
Rachetele spre Venus sunt prea lente
În pruni cresc mere iar în meri dovleci,
Balenele devin sinucigașe
Pe Hercule ologii-l iau în râs
O balerină vrea să se îngrașe
Gioconda și-a schimbat ai ei surâs,
[...] Citește tot
poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hidden folder 01
căutai un loc cald în care să-ți ascunzi hainele
& toate obiceiurile proaste din adolescență
fumai țigările de câte șapte ori până nu mai rămânea decât coaja
în derivă curgeai gol fără să plângi noaptea
câteodată îți doreai să te împiedici de sticle doze pahare
talismane norocoase târfe gata să te satisfacă oricând
& să cazi de pe bloc
solitară mașinal rana ta sângera ca un tanc
iar toate capacele prost înfiletate scăpate pe podea
oboseala prezenței prima fugă de acasă bătaia primită
se strâng se încolăcesc în jurul trupului tău
ura începe să te sugrume în somn
& zbieri împingi izbești perna cu pumnul
ca o femeie pregătită să nască un monstru
poezie de Florina Huzoaica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu-s poet
Eu nu-s poet, ci pictor de cuvinte,
Penelul meu din litere-i făcut
Când coala albă-ncepe s-o alinte
Punând culori fierbinți ca un sărut.
Eu nu-s poet, ci țesător de visuri
Ce-s toarse din ciudatul curcubeu
În care luminează paradisuri,
Dar și abisuri fără Dumnezeu.
Eu nu-s poet, ci cioplitor de stele
Pe care le arunc când nu îmi plac,
Căci doar luceferi caut printre ele
Ca să îmi poarte chipul veac de veac.
Eu nu-s poet, ci cronicarul erei
În care am trăit urât și prost
Și-ai cărei ani pierduți, plini de mizerii,
I-am zugrăvit așa precum au fost.
[...] Citește tot
poezie de Anatol Covali (12 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Revoltă
Mă simt, așa, atinsă de o boală
Ca o pendulă-a unui timp ciudat
Măsurând clipa c-o bătaie goală
Inutil constat și sacadat...
Că se mai nasc speranțe e o stare
Că mor apoi în fașă-i constatat
Că în această viață nu mai are
Iubirea loc... de ură-i ocupat!
Și ce contează că mai e lumină
Când noaptea sufletele învrăjbește?
Voi știți c-apocalipsa o să vină -
Dar e deja aici, ne stăpânește!
Mai spun ceva dar nimeni nu ascultă,
Cuvinte pier de parcă n-ar fi fost.
Și chiar de lumea, azi, se crede cultă
Tot ce răsare-n față-i mult prea prost...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Donația
Pornind făr'un cap de ață
Omul nostru strânse-o viață
Tot ce dânsul astăzi are
Case, mașini și tractoare,
Obiecte de valoare
Și conturi grase în bănci
Cât să nu trăiești pe sponci,
Zeci de vieți de-amu-nainte
Un nabab cu-alte cuvinte.
Chiar dacă e cocoșat
Multe l-au invidiat,
Însă ele uitând toate
C-a irosit sănătate,
Că e c-un picior în groapă,
Cum i-a zis în târg o țoapă,
Ce l-a dorit de bărbat
Văzându-l așa bogat.
Numai că, moșneagu' nost
Avu minte, nu fu prost,
Și toată averea lui
[...] Citește tot
fabulă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie pentru regele păpușarilor înainte de căderea cortinei
E plină lumea de escroci
Și nu mai sunt locuri vacante
Nu-l mai citește nimeni pe Dante
Pedanteria e pentru boboci
Eu nu mai poc, tu nu mai poci
Cântă măturătorii: allegro andante
Primarul cântă pe două voci:
Una pentru cei de sus, solemn
Alta pentru cei de jos, de lemn;
În rest teaba e oablă, oablă
Limba noastră e din tablă
Și vor nerozii să ne-o bată în cuie
Așa că vezi tu, Gligorie
Dacă n-ai pic de glagorie
Să n-o mai cauți unde nu e;
Săracii sunt tot mai săraci
Bogații au și ei un rost:
O duc din ce în ce mai bine
Și se plâng întruna că le merge prost
Așa că nu ai ce să faci
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!