eternitate. din

Când ai o idee

Când îţi vine ideea, ai câteva opţiuni pentru a o face reală.

Scrie-o şi rectifică-i forma.
Gândeşte-te la ea zi de zi.
Caută-i marginile precum cauzele unui râu.

După ce ideea curge, trebuie să trăieşti cu ea, ca şi cum ar descinde din tine,
sângele tău, ceasul tău vocal, de ecouri şi de cerneală.

Atunci trebuie să-i dai viaţă şi un de ce.

Creează-i parcuri, străzi de promenadă, sori de cădere versatilă.

Transpiră cu ea la virajul intens al cauzelor.

Uneori nu înţelegi de ce ţi se întâmplă multe lucruri?

De fapt, poate că ai multe proiecte intangibile.

Dar ideile sunt momente, fragmente ale memoriei pe care trebuie să le armezi

[...] Citeşte tot

poezie de Belen Aguilar Salas din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe efemere...

Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Şi mă întreb, ca-n multe dăţi:
Unde eşti iubirea mea?
Unde îţi faci culcuş şi case?
Cât timp, să mai trag speranţă?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soaţa bună, până la moarte,
În îmbrăţişări de stea.

Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Şi îşi face încet cărare,
Printre stele vechi şi caste,
Ale nopţilor astrale.

Timpul toarce roluri multe...
Şi ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă

De la orbi învaţă
Şi ia seama bine
Ce-i vederea-n viaţă
Şi viaţa-n sine.

De la surzi învaţă
Şi ascultă bine
Cum cheamă la viaţă
Cuvântul din tine.

De la prunci învaţă
Inima curată
Ce-ţi aduce-n viaţă
Pace necurmată.

De la orice floare
Învaţă mereu
A vieţii splendoare
Ce-o dă Dumnezeu.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgi de puritate se topesc peste noi

Cerul albastru metalic
cerne peste noi puritate,
fulgi deşi, jucăuşi luminează
noaptea de cobalt măiastră.
Gândul meu cristalin bate-n fereastră,
iubirea-i întinsă pe-o plapumă pufoasă.
În densitatea inimii simt o dulce-armonie,
pentru-o iubire sperată, încăpăţânată,
simţită în suflet, in carne, in sange si oase.
Ochii se fixează pe fulgii de zăpadă,
mintea se lasă legănată,
inundată de dorinţa din alte vieţi strămutată.
Noi doi în balansoarul vieţii
cu aripi de doruri dotaţi,
străpungem imensitatea albastră
şi fulgi de puritate se topesc peste noi,
invadează cu a lor strălucire
fiinţa şi nefiinţa din noi doi.
Din albul cristalin imaculat
răsar flori multicolore,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Onomastică terestră

Colind, colind două mii treisprezece, pentru o ultimă dată, oară,
ca pasăre ce-şi uită puii, până ieri puf, spre o Africă ce-o zboară
la şarpe, doar ce-i dezbrăcat de piele, o aşteptând pană neavută,
rămas reptila târâtoare ce-şi cântă solz, în solz, era-i tot mai, tot mai pierdută.

Ar, ar pământ cu plug, îl zgândăr riduri, brazdele adânci
în ultimu' anual periplu de păduri, mări, de câmpii, de faleze, de lunci,
pe-un calendar de eternitate, un treisprezece întors în treizeci şi unu,
ce vis l-aş vrea, să mă întâlnesc cu mine, voi, explodând fericirile... nebunu'!

Urez, urez azi, de pe-o ultimă bancă a nopţii într-un şezând, alt an,
c-un strigăt, dincolo de orice disperare, în vibratoare unde până şi-n ultimul timpan,
că piere iar un pic o lume din parcul meu cu bănci şi multe, multele alei,
dar las, cu şişul scrijelit pe-o şipcă, să vă fie cel mai bun, "să aveţi toţi, să ai totul ce vrei!"...

... plini braţele cum bucuriile de flori de tei, sprinteni, uşori cum artificiile scântei, nemuritori, o lume, ne sărbătorind cu toţii ziua, dragii mei!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără tine

Fără frumuseţea ta ochiul meu ar fi sărac,
Printre griurile terne ştiu c-aş fi mereu posac!
Ca o umbră călătoare fără scop şi fără rost,
Poate c-aş trăi cumva, aş trăi, dar foarte prost.

Fără zâmbetul tau larg, care-ţi migdalează ochii,
Când imi scapi ca o felină, şolduri legănând sub rochii,
Alergând ca o copilă plină de dorinţi tu parcă
Te-ai născut să te ador, părul când pe spate-ţi joacă.

Când vorbeşti fără cuvinte, radiind de patimă,
Între inimile noastre vreau să pun o cratimă,
Însă tu, nevinovato, îmi pui semnul de-ntrebare,
Iar privirea-mi lacomă se transformă în mirare!

Fără tine parcă sunt, când nu eşti, tot mai sărac,
Şi te plăsmuiesc în gând şi în mintea mea te fac
Câmp cu flori înmiresmat, ziua, iar în noapte-mi eşti
Steaua mea strălucitoare de prin bolţile cereşti!

[...] Citeşte tot

poezie de Florentina Mitrică (28 ianuarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir... insolant

Pe plaja vieţii mă plimbam,
Mă ardea nisipul la picioare...
În suflet tot copil eram
Şi mintea-mi caldă, de la soare.

Nu era ţărm, pentru visare...
Cu ochii în mare mă pierdeam.
Zburam cu pescăruşii-n zare,
Dorinţe în vis întrezăream.

Pluteam cu sufletul uşor
Şi mintea mă ducea la înot...
N-am aripioare, nu-s fuior;
Capul mi-e în val şi tălpi pilot.

Trup nu mai am, e un gol imens,
Doar inima, o cred că bate,
Plămânii-s plini de Univers;
Sunt sigur de eternitate.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la orbi învaţă

De la orbi învaţă
Şi ia seama bine
Ce-i vederea-n viaţă
Şi viaţa-n sine.

De la surzi învaţă
Şi ascultă bine
Cum cheamă la viaţă
Cuvântul din tine.

De la prunci învaţă
Inima curată
Ce-ţi aduce-n viaţă
Pace necurmată.

De la orice floare
Învaţă mereu
A vieţii splendoare
Ce-o dă Dumnezeu.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străvechiul Tron îndoliat

În memoria Regelui Mihai I

S-a-ndoliat drapelul peste al Ţării plai
Şi clopotele bat cu dangăt plin de jale,
Căci s-a mutat la ceruri Regele Mihai,
Sfârşindu-şi lupta grea din zbuciumata-i cale...

A fost în fruntea Ţării un demn conducător;
Respect avea oriunde: şi-aici, şi la duşmani.
Ştia cum să-şi impună prezenţa cu onor
Şi îşi iubea poporul, ca vechii suverani.

Era-nţelept şi harnic, lucrând chiar munci de jos
Sau prefera să fie pilot de încercare.
Era-n război sau pace un rege curajos,
Voind să facă Ţara puternică şi mare.

Dar bolşevicii roşii avură un alt plan
Şi cu armata rusă, ei l-au forţat să plece...
Din depărtări, alături ne-a stat an după an,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan (8 decembrie 2017)
Adăugat de Cristian Petru Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

POEMUL NESCRIS

În bezna aceasta semiobscură,
Resimt sentimentul de ură
Al celor ce te sărută pe gură

Conform teoriei incestului frust,
Pe care refuz compulsiv să îl gust
Pe drumul acesta îngust,

Caci lipsa de aer, precum de culoare
E ceea ce astăzi mă doare
Şi ostentaţia aceasta aleatoare...

În lumea de ciucuri
De ce să te bucuri,
Tu, plătitor de ciubucuri?

Felină fiind, aroganţa uitărilor toate
Strigă zidită-n singurătate,
Din primele clipe de eternitate;

[...] Citeşte tot

poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!