Epigrame despre nevasta, pagina 36

Între soţi nu vreau gâlceavă,
Dar în sinea mea socot,
Când nevasta e "otravă",
O amantă-i "antidot"!

Nevasta mea - când stau la masă,
Îmi dă mâncare sănătoasă.
Dar uită-adeseori să-mi pună
Alături... şi o ţuică bună!

S-a dus în lumea celor drepţi
Unul din marii înţelepţi
Ce a trăit pe lumea asta
Aşa cum a dorit... nevasta!

epigramă de Gheorghe Gurău (19 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost scris un comentariu până acum.
Spune-ţi părerea!

Nevastă de împrumut
Tânără şi delicată
Venită la interviu
Pentru rolul de amantă.

Asta nu-i mai joacă:
Cu copiii, nevastă,
De trei ani îsi toacă
Banii cu o proastă.

Flămând şi de năpastă,
Un donator se plânge:
- Dă-mi vena ta, nevastă,
C-a mea e... fără sânge!

Mă macină ideea asta
Şi n-am odihnă în mormânt:
Cum am putut să-mi las nevasta
Să aibă ultimul cuvânt?!

N-am provocat scandal în bloc,
Nu recunosc nimic şi basta;
Nici n-aveam vreme să-l provoc...
Că tocmai îmi băteam nevasta.

La pivniţă-i punea nevasta lacăt
De câte ori simţea că o cam fură,
La care, el, o întreba în treacăt:
- N-ar fi mai bine să ţi-l pui la gură?

Blestemat pe lumea asta,
Fără linişte pe veci,
Viaţa-mi este un ghiveci
Ce mi l-a gătit nevasta.

<< < Pagina 36 >

nevasta