Poezii despre sant un prost, pagina 35
Te-am visat mireasă
Noaptea ne visez, iar ziua mă gândesc la ce-am visat.
Nu știu multe despre viață, dar vă spun ce-am observat:
Eu, în toate visurile mele sunt prezent, însă, ciudat,
În realitatea crudă, absentez nemotivat.
Ieri m-am tot gândit la tine, iar azi-noapte am visat
Că mergeai la cununie, să te legi de un bărbat,
Însă, din biserică tu fugind, ne-am furișat,
Căutându-ne scăparea pe un drum întortocheat.
Deci, în visurile mele, suntem Noi: bărbat, nevastă,
Pe când, în realitate suntem doi: un prost și-o proastă;
Ție îți lipsește crâncen trupul meu, de fapt, această
Carcasă, ce se visează Om, dar îi lipsește-o coastă!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aha!
"Fumatul poate să ucidă"
-citeam, mai ieri, pe un pachet-
și-am abordat, nu chiar discret,
tutunul, cu obidă:
-Păi bine, bă, tutun nenorocit,
din ăsta-mi ești, să mă omori cu zile?
Vrei să ajung depozit de pastille?
Așa ai plănuit?
-Nu, dragul meu, nu este-adevărat!
Păi, ce, sunt prost? S-ar pierde-atâția bani!
De-ar fi așa, nu aș avea nici fani,
Nici fumuri și nici aere de dat.
Nu te omor, deși... cam pot s-o fac,
te țin așa, aproape, ca pe-un sclav,
căci sunt stăpânul marelui nărav
ca un cojoc ce nu prea are ac.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țară în ipostaze
Dragostea de pământ de țară rămâne o pururea ascunsă,
Nesimptomatică, cum codul de-un virus înglobat în genă,
Un saprofit ce-ți ține hang cât simbioza-i nepătrunsă
Și-un neștiut, ori cunoscut, pretinde loc... o alergenă.
Se poate rupe doar liant, când pasul calcă în afară
Și duce trup pe alt tărâm, mințind pe minte că-i la fel,
Iar mintea-și spune că-i doar tren, ce s-a oprit în altă gară,
Poate o haltă, o escală, cum pușca în pace... pe-un rastel.
E-un dedesubt dogoritor, cum magma sufletului, caldă,
Ce poate plânge în ochi de lavă când s-a strâns, doar insurmontabil
Și, vrea să curgă, să atingă marea, iubirea ce i-e scaldă,
Să-și răcorească mădulare de-atât visat... în sol instabil.
E loc și mamei adoptive, ce primitoare crește pui,
De-i mic, ori mare și-l adoptă și-i face leagăn, fără lanț,
Doar să se avânte, că-i o doică ce alăptează orișicui
Și-și pune cald sân la bătaie și pat, culcuș... în loc de șanț.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate au un rost
Ce-i pasă unui biet ciulin
Că nu-i lalea, că nu e crin,
Că pe tulpină e țepos,
Că unii zic că e hidos?
Ce-i pasă unei păpădii
Că nu e floare pe câmpii,
Că parcă crește în zadar,
Că frunza are gust amar?
Ce-i pasă unui om rebel
Că toți se leapădă de el,
Că are-un zel nepotolit,
Că e mereu nemulțumit?
Ce-i pasă zilei de necaz
Că lacrimi mari curg pe obraz,
Că cupa-i plină cu venin
Că-n inimi este numai chin?
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (4 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu am studiat nimic niciodată
ci doar am gustat
din tot ce putea fi gustat
cu o foame imensă
știți cum e doar să guști
atunci când intestinele îți ghiorțăie înfiorător
iar stomacul parcă dansează break
nu am studiat
și nici nu voi studia vreodată
nimic din ce nu poate fi adus la gură
ca un scacrificiu pentru zeități flămânde
nici după ce mă voi fi săturat să tot gust
nici măcar după ce stomacul meu se va liniști
nu mă voi apuca de studiat nimic
nici din ce a mai fost studiat
nici din ce s-ar lăsa studiat
nici măcar din cele de nestudiat
poată că așa o să rămân destul de prost
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crezul lui Trif
Cred întru unul Dionyssos,
Zeul Atotsugătorului,
Inventatorul Cepului și al Absintului
băutelor tuturor și încă nebăutelor
Și întru unul, vrednic de felul său,
Dregătorul, odrasla lui Dionyssos,
Unul nimeni ca el care din
Dionyssos s-a tras
mai înainte de toți vracii;
Cristalin din Cristalin, Dionyssos
amețit din Dionyssos amețit,
băut, dar mai apoi "făcut";
Cel de o sete cu Însuși Zeul,
prin care toți s-au chitrofănit,
Care pentru noi drojdierii
și pentru a noastră matolire,
S-a coborât în beci cu Hangița
și s-a făcut om (adică ne-a "omenit")
Și s-a cherchelit pentru noi
în zilele lui Șprițus Pi blat,
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zic si eu...
Noi daci am fost și suntem încă
Și vom fi neam de neamul nost,
Pe veci aici precum o stâncă,
Căci neamul ăsta n-are cost;
Că nu mai suntem ca-nainte
Cu-același spirit de-avanpost,
Așa o fi și-o spun cuminte,
C-am adoptat un regim prost!...
Sunt conștient de lumea asta,
Care nu crede cum am fost,
Nici eu nu cred treaba cu coasta
Din ea făcându-ne un rost...
Totuși prefer să-mi apăr țeasta,
C-am devenit puțin anost,
Susțin răzbit, cu asta-basta,
Că țara mea mi-e adăpost!...
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (28 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucuie
N-am crezut cât e de șuie
Lumea asta, să vă spui:
Cineva a rupt un cui
Într-o țară unde cuie
Voie să se rupă nu e,
Ca apoi, unde mai pui,
Îi trecu prin cap, hai-hui,
O idee, să se suie,
Să declare că el cuie
A rupt multe-n viața lui
Și îl doare în țugui,
Plus c-ar vrea și o statuie
Fi'n'că prost el cică nu e
Altul ca și dumnealui,
Dar așa cum percepui,
Orice ușă o descuie
Că bănuții ca să-i puie
N-are unde-al dracului!
De-a ajuns, pe cărărui,
Membru permanent în UE
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec la drumul mare
Motan m-aș fi dorit să fiu
cu gheare și mustețe lungi,
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
c-un ochi verzui și-un ochi căpriu
La ceasul când târâș-grăpiș
zăpada nopții se adună,
eu, cocoțat pe-acoperiș,
să urlu a pustiu la lună
Și atuncea șapte gospodine
să dea cu bolovani în mine
și să mă-njure surd de Domnul
că le-am stricat, urlând, tot somnul
De sus, din vârful săptămânii,
să le răspund rânjind scârbos:
Iubesc doar locul, nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os!
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum mă văd azi ochii Tăi
Ce aș face eu Isuse
La mine dac-ai veni
Floarea lacrimilor scurse
Eu o Doamne te-aș primi
Te-aș primi Isus în casă
Însumi să te găzduiesc
Și te-aș așeza la masă
Cu drag eu să te servesc
Cum o Doamne m-aș purta
O Isuse dar cu Tine
Din ce am oare ți-aș da
Privind spre ziua ce vine
Sunt modest la teorie
Dar la practică cum sânt
Eu trăiesc viața vie
Împlinind al Tău Cuvânt
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!