Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

hora

Toate rezultatele despre hora, pagina 35

Elena Crețan

Evadare

Fulgi de lumină veghează Cetatea Vieții
Dansează grațios, minuțios pe ringul regal
Al unui nou apus, ușor sfios și puțin neclar.
Ah, ochii uriașilor munți, săracii, semeții!

Orbiți de fascicule de lumină prelucrată
Munții adorm în brațele nopții târzii.
Licuricii uitați în zare se ascund prin vii
Îmbătați de atmosfera feerică și-nmiresmată.

Luna îmbracă acum rochia dantelată
Pregătindu-se de nunta mult așteptată
Cu mândrul Soare, mandru' Crai
Ce-i cântă dulce-o romanță la nai.

Particule fermecate, atinse de aur celest
Rup tăcerea lumii și zboară către est,
Spre altarul rafinat al amiezii
Împodobit cu elegantele frezii.

[...] Citește tot

poezie de din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Constantinescu

Vis și dorință

Sunt pasăre a nopții și urma vie caut,
Eterica-ți suflare, Poetule-Luceafăr,
În simfonii celeste ascult note de flaut,
Angelică solie, că ești un spirit teafăr.

Din Ursa Mare, doi serafimi coboară,
Năieri plutind ușor în barca unui vers
Și-n jurul lor, cuvinte-n horă zboară,
Apoi devin poeme, steluțe-n univers.

Pe nesimțite, iată, o pace mă cuprinde,
Aș adormi puțin cu fruntea pe albastru,
Un gând stăruitor dorința îmi aprinde
De-a fi cu tine-n vis, neprețuite Astru.

Ca înger să îmi vii atuncea când visez,
Purtând o scară verde, cărare spre nadir
Și aripi nenuntite, că nu vreau să iernez,
Ci să adun iubire și rime-n sfânt potir.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicu Gavrilovici

Poem cu dublu sens

(se poate citi și de jos în sus)

Ca într-un Vezuviu mă afund în tine
Mare înspumată cu miros de rai,
Margini de iubire și de doruri n-ai,
Nimeni nu mai pleacă, nimeni nu mai vine,

Nimeni nu mai moare, veșnice sunt toate
În a noastră lume ruptă din neant,
Tu îmi ești atlantă, eu îți sunt atlant,
Vom domni o eră ori o oră poate...

Ale noastre-atingeri s-or preface-n ruguri,
Peste care-n lanțuri vom așterne zei,
Îmbătați de izul florilor de tei
Stoarce-vom sub lună copți ciorchini de struguri.

Cu albaștrii îngeri vom întinde hora
Tropotind pe-al nopții de-abanos pustiu
Pătrunzând mistere care nu se știu

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Păstorească

Când pleoapa nopții săruta pe frunte clopoțeii,
În vârf de brazi vântul cânta, ca să-și adoarmă mieii.
Crăiasa nopții se ivise într-un alai de stele,
Luceafărul o însoțea mai mândru decât ele.
Când ciobăneii în cojoace torceau visând departe,
Îi gâdilau în piepturi doruri și oftate grele-n noapte.
Treziți de dorul de acasă și de lătrat de câini,
La drum porneau cântând cu jale, trecând munții bătrâni.
Cu fețe roșii ca bujorii și flori în pălărie,
La vale coborau ciobanii mânați de steaua voii.
Pe plai de Mioriță mânau turma de oi și spre izvoare clare,
Din fluiere cântau cu jale, ca-n Mărginime pe la noi.
Cu gândul la mândra din sat lăsată plânsă-n poartă,
Plângeau din fluiere cu foc, rugând timpul să treacă.
Doar năfrămuța din șerpar le mai stingea din doruri,
Căci poartă-n ea parfum de flori și prafuri de la horă.

poezie de (5 martie 2007)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Liviu Sergiu Manolache

Dor de frați

Dinspre Prut un vânt adie și se zbenguie ușor
Cu o rază de lumină ce zăpada o topește,
Lin mă mângâie pe frunte și îmi spune-ncetișor:
-"Scoală-te, deschide ochii și din somnu-ți te trezește!

Ia ascultă-ți sora, frații... cum suspină și cum plâng!
Spune, nu te răscolește plânsul lor de dor și jale?
Doina noastră cea străbună se aude-ades prin crâng
Că și râul se-nfioară și o duce-ncet la vale.

După-atâția ani de plânset, vor și ei să vadă-un semn
De la voi, o mână-ntinsă, un alint să-i mai împace.
Nu mai stați în nepăsare, nu mai fiți așa... de lemn,
Căci se zvârcolește Stefan în mormânt și n-are pace.

Ați uitat că au în vine tot un sânge de român?
Le e dor și lor de Putna, Ipotești și de Ardeal...
Si-n Moldova lor, acasă, ei se află la stăpân
Care-i minte că li-i frate, căci muscalu-i tot muscal!

[...] Citește tot

poezie de din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pământul vechii Dacii vrem

Când peste Prut rusificat-au Țara,
Iar alții vor enclave în Carpați,
Să ducem grănicerii sus pe Nistru,
Sărbătorind Unirea dintre frați.

De mii de ani ne-au divizat imperii,
Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc -
S-au pripășit și alții... Astăzi, frate,
Nu le mai place graiul românesc.

Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova
Trăiesc hibrizi, românii nu-s români,
Că-n zecile de ani de plagă rusă
Confrații au uitat de Mușatini.

Când limba românească-i umilită
Pe daco-getic, aspru plai străbun,
Noi vom cânta mereu Hora Unirii,
Vom aștepta să vină Ceasul Bun.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Prăbușire

Ne prăbușim pe zi ce trece în prostie
Plătindu-ne licențele fără vreo probă
Numai cu bani ne luând examen, meserie
Să tăiem oameni, în halat dăm legi din... robă.

Ne prăbușim pe zi ce trece-ntr-o minciună,
Căci și omoru-i prezumat... inexistent;
Furt, tâlhării, bulău, 's purtare bună.
C-un plic negând... și prezumatul e absent.

Ne prăbușim pe zi ce trece-ntr-un pervers;
Nu e nevoie azi de cinste, de respect
Conduși fidel de trădători pe sens invers
D-ideologie, crez, speranță, fals adept.

Ne prăbușim pe zi ce trece-n desuetul
Plin de pipițe, nuli în pagini, pe ecrane,
De etalon cum prozatorul e poetul
Și țigănimi sunt seriale și rromane...

[...] Citește tot

poezie de (7 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Parfum de tei

S-au așternut pe coala albă
Un gând, o lacrimă, o slovă,
Ce-adesea-n râu de simțăminte
Au râs și-au plâns, prinse în horă.

S-au așternut peste cuvinte
Mătăsurile albe, grele,
Cu frumusețea lor pribeagă
La vis, la viață să ne cheme.

Am dezbrăcat esența vieții
Până la oase și-am trudit-o
Adesea... plânsu-i-am în palmă,
Adesea... am batjocorit-o.

Am dezbrăcat de ramuri pomii
Și îmbrăcatu-i-am în haine
De albe vise, de mătănii,
De calde rugăciuni și cazne.

[...] Citește tot

poezie de din Parfum de tei (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Gheorghe A. StroiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Iulia Dragomir

Colind

Ochii sunt grei.
La pânda stelelor, bat îngeri din aripi în ei,
în horă, ielele scapără-n talpă scântei,
sclipiri din adânc spre înalt,
cu asalt, în umbra deasă, între brazi.
Ochii, oglinzi, sunt colindul de azi.
Grei de povești, de privirile-n care cresc păsări, cerbi, miei,
de lumina ce cade tăcută pe ei,
de ungherele în care surâsul coboară neprihănit,
poartă colindul ce sunt, cu pita gândului la dospit.
Din răsărit până în miez de înnoptare,
de la distanța dorului de soare, de la distanța norului,
din tremurul zborului, din încântare, din valul de mare,
din podul cu vedere spre scaunul ceresc,
din apropierile de firesc, din pivinița în care mă-ncui,
lumina ochilor, clipă de clipă, în cântecul inimii sui.
Din ce sunt, din pământ, din vânt, de orinde merg hai hui,
izvor spre marea fără de sfârșit, hoi, hui... doinesc...
Aho! Aho! Pe suflet, călare, mă sui!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Petale de crini, presărate peste părul tau rebel,
Bucle de blond-șaten, bucle rebele călătoresc printre albăstrele mari
Atinge-mi odată cu părul și privirea
Nu te mai pot scoate din mintea mea...
Ești departe de mine, doar timpul ne va rescrie povestea în fiecare noapte
Hai să râdem... Hora s-a recompus, s-a aliniat și râde
Suntem la mii de pași distanță, dar timpul nostru s-a oprit la acea clipă-n doi
Putem atinge norii în particular sau în comun
Am să te chem în fiecare vis să mă conduci printre stele
Hai să privim cerul... Suntem mai departe decât zorii luminați
Hai să ne sărutăm mâinile pentru dragostea neprețuită comoară
Hai să ne Sărutăm mâinile pentru dragoste, neprețuită comoară
Hai să ne luminăm fața... A căzut lumina peste ochii tăi, ce-mi adâncesc lacrimile de fericire.
Hai să ne admiram în fiecare clipă Frumusețea adierii fiorului dragostei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 35 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook