Poezii despre dumnezeu, pagina 35
Orologiul care a uitat să pornească timpul...
Când zilele și nopțile nu erau încă făcute,
Timpul aflase câte ceva despre visurile ce
aveau să locuiască mai târziu în sufletele
care dădeau energie stelelor, cum și de unde vin.
Timpul este călugărul înțelept al Universului.
Divinitatea l-a creat din ape nevăzute,
clipele curg la fel de nevăzute.
Dumnezeu a zis: să fie viață!
Și viață s-a făcut în ceruri și pe pământ.
Visurile au fost împărțite clipelor.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rudele lui Rosy
Cum veneam de la biserică, nepoată-mea și eu,
Zise Rosy, "bunicule, cine este Dumnezeu?"
Căutând să-i răspund într-o potrivită versiune,
Cam asta-a fost tot ce-am putut spune....
Dumnezeu este esența noastră-n Univers,
Tot ce se află sus, jos, alături și departe,
Atomul, norul și luceafărul de seară;
Ciocârlia, delfinul și-ogorul în care plugul ară,
Croiala Cosmosului din care facem parte.
Credința că există ceva de oameni mai presus,
În fața căruia tu, cu-încredere, te-înclini supus;
Un Mumbo Jumbo sau un Destin, numit și Joss,
Un Budha sau un Allah oricum, un mare Boss
În viața ta... Cât timp există mările și aștrii cei merei
Dumnezeul tău Etern va sălășui în ei.
Trăiește-n fiecare frunză care sub lună se răsfață,
Iar când florile mor, din viața lui El iarăși le dă viață ;
[...] Citește tot
poezie de Robert William Service, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
În teatrul vieții
în teatrul vieții sunt doar un figurant
dar mi-am pus gândirea și sufletul pe tavă
timpul când e mohorât când e fascinant
urmând mereu smerită lumina suavă.
Dumnezeu regizor mi-a dat un rol simplu
să mă încred în El și lumea s-o iubesc
minunata lui creație să o contemplu
și tot ce mă-nconjoară să prețuiesc.
Dumnezeu mi-a dat și mulți prieteni dragi
ore de veselie le transform în slove
viață de poveste tu mereu mă atragi
și-mi descrii sublimul din zări cu mangrove.
cresc sentimente dulci ca tufele de fragi
le propulsez spre cerul cu infinite slave.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reaprindeți singuri lumânarea
Reaprindeți singuri lumânarea,
Casa voastră este un antreu
Care suie-n ceruri cuvântarea,
Pentru a-l chema pe Dumnezeu.
Nu mai fiți orbiți de neputință,
Nu mai fiți doar piese de muzeu,
Dați dovadă mare de credință
Când e suferința-n apogeu.
Nu vă mai cruciți la conspirații,
Cel ce crede-n ele e ateu;
Domnul este între respirații,
Pregătind eternul Elizeu.
Reaprindeți singuri lumânarea,
Jertfa voastră costă doar un leu;
Nu blamați aiurea izolarea,
Căci și-acolo este Dumnezeu.
poezie de Ionuț Caragea din Infectat cu iubire (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
În rest totul e nisip...
într-o bună zi voi coborî
de pe linia orizontului
și voi trece malul
toate întâmplările vor fi
numai ale mele
știu asta...
bătăile de clopt
îmi vor deschide poarta
înspre Dumnezeu
acolo e mama
acolo e tata
acolo e și cireșul înflorit
de sub care tata
îmi zâmbea
când alergam după fluturi
acolo e și o parte din mine
drumul va fi lung dar
nu atât de lung
încât să
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipă în care am vrut să o strig pe mama
mama n-a murit
am văzut-o în vis
frământa aluatul pentru
praznicul bunicului plecat
cu o zi înainte de Crăciun
m-a privit cum privești lumina
din felinarul abia aprins apoi
a îngenuncheat pe întunericul
rămas în casă și a plâns
am impresia că-l ruga pe Dumnezeu
să mă țină de mână așa cum o făcea
când eram mic
de jur împrejur liniște
și o mlaștină invizibilă
din care
încercam să ies
transpirația ieșită prin piele
îmi năucea privirea
gol și singur în fața
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câteodată ciupesc ca un bădăran răsăritul
iar zările se cutremură
ca și cum un dement frumos
scăpat de realitate dintr-o divină eroare
lovește timpanul cu un baros de potcovar
cum bat uneori fluturii aerul ritmat
înainte de polenizarea albă
a unei flori de colț
mă întind apoi obosit
peste orizont
ca un uriaș nesăbuit
adun un pic de rouă
înainte de orice risipire
ca pe o dovadă că până și dumnezeu plânge
de atâta lipsă de dumnezeu
oricum eu nu am știut niciodată măsura
prin care un curcubeu răstingnit pe o harfă
ar putea cânta precum o privighetoare
care îngână o poezie
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colinda
Pe cel camp verde-nflorit,
Holerunda lerui Doamne,
Paste-mi o turma de oi.
Dar la oi cine-mi sedea?
Sedea zeul Dumnezeu.
Si-mi sedea pe-un buciumas,
Si-mi zicea-ntr-un fluieras.
Cum imi zice, oi imi strange,
Cum imi trage oi intoarce.
Graia zeul Dumnezeu:
-Bata-va focul de oi,
Am albit pe cap ca voi.
Sarea miala d-ochesala,
Sarea-n vant sarea-npamant
Si din grai asa graia:
Nu ne, Doamne blestema,
Numai Doamne iti alege,
Noua sute de oi, sute,
Si vreo zece berbecei,
Si te du la targ cu ei.
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de vanghelis007
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi am intrat în casa ta... (La inaugurarea Bisericii Baptiste "Harul")
Azi am intrat în casa ta
Să-ți aducem iar prinos,
Căci noi suntem întotdeauna,
Veșnici frați întru Hristos.
Îi mulțumim lui Dumnezeu,
Și-avem în suflet bucuria,
Căci El, e cu noi mereu,
Dându-ne speranța și tăria.
Vom fi mereu în rugăciune,
Pentru a slăvi numele tău
Și cu adâncă plecăciune,
Avem un singur DUMNEZEU.
Te rog să fii Doamne cu mine,
Tu fiind ce este mai frumos,
Care-mi faci zilele senine,
Mie și fraților întru Hristos.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte (28 octombrie 2001)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodia iubirii
fără iubire nimeni nu poate trăi
ea face din viață un sublim spectacol
ea este precum steaua din zori de zi
lumina-ncununată cu timpi de miracol.
fără iubire doar disperarea crește
ca un deșert cu relief vitreg rigid
nimic din romantism nu mă oprește
să cred că Dumnezeu are suflet candid.
fără iubire viața ar fi iad imens
florile nu ar putea să înflorească
n-ar mai fi prunci ci doar un dor imens
natalitatea-n lume nu ar putea să crească.
fără iubire cerul ar fi un întuneric dens
și Dumnezeu n-ar vrea să ne mai prețuiască.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!