Poezii despre ca o raza de lumina, pagina 35
Lumină sfântă - în viață far -
"Te port pe buze, ca pe-un fagur plin
O poamă aurită de smochin,
Te port în brațe, horbote subțiri,
Mănunchi legat cu grijă fir cu fir
Cum poartă floarea rodul de cais,
Adânc te port în trupul meu și-n vis"
Zorica Latcu
Lumină sfântă - în viață far -
Topești în mine orice ghețar.
Ca pomii-n luna cireșar,
Curat faci orice mădular.
Iar gustul care-a fost amar
Mai dulce-l faci ca un nectar.
Lumină sfântă - în viață far-
Topești în mine orice ghețar.
Eram pe lume un hoinar,
Umblam pe-ntunecat hotar
Cu trai parazitar, murdar,
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre smochine
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre lumină
- poezii despre graniță
- poezii despre flori
Suntem o singură inimă
te-am văzut sfasiind dimineata
aveai ochii tristi privindu-ma
ai ascuns si ultimul licar de lumina
sa-ti raman eu, trezirea inimii.
trupu-mi fierbinte iti simtea atingerea de roua
a degetelor timide,
lasandu-si un freamat usor sa rasune
asemeni clapelor de pian
mangaiate cu firul vantului nebun.
îți sunt peste vreme din viata
în care ne-am pierdut cautandu-ne.
acum ne suntem acelasi glas
ce se sfarma in fiecare noapte iubindu-ne.
suntem o inima ce bate in ritmul iubirii
ce noi i-am dat viata sa fim.
ofranda templului, lasam tristetea
ce-n zbucium ramasa-i de-atunci,
[...] Citește tot
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre rouă
- poezii despre ritm
- poezii despre pian
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre nebunie
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iubiri blestemate
Se scutură valul, de furii deșarte,
și Marea se-mbracă în aur de toamnă...
Cu lacrimi amare, în ochii-i de doamnă,
privește spre Cerul, ce-i mult prea departe...
Sfârșește idila din vara fierbinte,
se-ntoarce-n adâncuri, să-și afle odihnă,
plângându-și iubirea, iubirea divină,
de Cerul ei drag, ce e-atât de cuminte.
Își sunt doar oglindă, în luciu de apă,
în murmur de aer și-n liniști de Lună.
În zori, Răsăritul îi prinde-n cunună
de rază de Soare, eternă, curată.
Iubiri, blestemate să nu se-ntâlnească,
-și Soare și Lună, și Marea și Cerul-
cu dor și Lumină frământă misterul,
primind s-ocrotească IUBIREA lumească...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre toamnă, poezii despre odihnă, poezii despre dor, poezii despre curățenie, poezii despre aur sau poezii despre apă
Înc-o minune
Dacă azi lumina zilei blând ți-a mângâiat obrazul,
De cu zori, cu voioșie bolta și-a întins topazul,
Dacă ai avut cui spune din nou: Bună dimineața!,
Ai trăit încă-o minune, iar minunea-i însăși viața!
De-ai putut cu ușurință să-ți faci slujba cum ți-e rostul,
Ca să pui pe masă-o pâine, să-i acoperi vieții costul,
Dacă rodnic și în pace ziua ți-o închei cu bine,
Ai trăit înc-o minune și nu sunt prea mulți ca tine!
Iar când luna cu-a sa rază bate cu sfială-n geamuri,
Străjuind în noapte-aprinsă în chenar de ninse ramuri,
Capul tău, pe perna moale, înainte de a-l pune,
Să ți-l pleci smerit în rugă c-ai trăit înc-o minune!
poezie de Olivia Pocol din volumul de versuri Apusul unei crizanteme (21 ianuarie 2022)
Adăugat de Olivia Pocol
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre smerenie, poezii despre pâine, poezii despre prezent, poezii despre pace, poezii despre ninsoare sau poezii despre dimineață
Pentru mine...
*
Ai fost vioară-n toamna mea, ce imi cânta,
Mă linistea, când era furtună si trăznea
Chiar de avea o coarda ruptă si- ncet se-auzea...
.
Ai fost liniștea venită când totul striga,
Raza de lumină când nu îmi era bine
Si atunci, flori de salcâm, înfloreau la mine.
.
Ai fost povestea mea frumoasă, dar și tristă,
Ca un fluture, printre flori, doar cu o aripă....
Fără să știu, că așa ceva mai și exista.
.
Ai fost si ești copacul neclintit, ce uimea,
Câte frunze, an de an, fără efort, avea,
Si spre înalt pe toate le ducea, iar toamna
*
Ele-l lăsau!... Dar pe niciuna nu o regreta.
Și le uita, cum uită timpul întoarcerea...
*
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre tristețe, poezii despre muzică, poezii despre frunze, poezii despre frumusețe sau poezii despre fluturi
Închiderea ce se deschide
căror picioare li s-ar potrivi
ghetele lui Van Gogh?
poate tălpilor lui Durer
ambele, respiră un aer mistic
apoteotic, indicând un drum
-drumul către nemurire-
ambele se deschid către nemurire
îi voi aduna în perechi
precum multcredinciosul Noe
și îi voi încălța pe rând
pe toți încercații pământului
frământat cu lacrimile azurului
și rubinul cărnii lunare, pe toți
cei care au călcat prin lumină
și prin miejii stelelor de tină
preumblându-se prin vremi
și pe deasupra vremilor...
doar lumina suferinței
te ridică către raza nădejdii
și slavei viitoare
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre stele, poezii despre picioare sau poezii despre aer
Stejarul așează stele-n ramuri
Stejarul-n zare așează stele-n ramuri,
Bucuria lui aprinde Pegașii în hamuri,
Un tren de vise trece prin crengile uscate,
Vântu-naripat despică rodii coapte.
Un fluture recită în zboru-i o baladă,
În ochii tăi se-nalță iubirea, vrea să ardă,
O horă-n jocul vieții începe pe tăcute,
Stelele din ramuri vor să ne sărute.
Acum stejaru-i steaua ce adună stele,
Privite-n orizont doar frunzele sunt vele,
Zarea e oceanul de mare bucurie
Unde pe valuri nalte se naște poezie.
Tristețea ce apasă e șlefuirea fină
A stelelor ce-aduc prin raza lor lumină,
Eu ca stejar le sting, tu ești steluța pură
Ce în veșnicie cu un sărut se fură!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre stejari, poezii despre crengi, poezii despre bucurie sau poezii despre tăcere
Privesc în ochii tăi
Vine noaptea cu întunericul rupt de vânt,
tu nu vrei să mergi mai departe
eu nu te oblig.
Privește-mă cum măsor pașii timpului
printre cuvintele poveștilor tale
și nu le cred,
dar asta nu e o scuză.
Îmi frâng mâinile de suspiciune
și mă rog pentru liniștea mea sufletească,
nu vreau să fac să te doară
rămășițele noastre de sentimente incerte,
caut în ele o rază de lumină,
dar am nevoie de mai mult
și totul e o ruină
când mă atingi dezinvolt.
Privesc
în ochii tăi și nu zăresc nicio stea,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre nori sau poezii despre negru
Leru-i ler
Leru-i ler din flori de ger
Au venit colindători
Să ne colinde cu lumina în suflet din povești
Stelele se văd ca niște umbre
Crengile din brad se impodobesc
Raza soarelui se fringe de căldură
Lemnele troznesc în foc cuminți
Anul se rotește între focuri
Ce despică cerul în argint,
Leru-i ler din muguri de soare
Naștere din cer coboară lin steaua călătoare
La izvoare fluieră în vânt naștere de prunc creștin
Leru-i ler din flori de ger
Frig, înfrigurare tot amarul gândului
Se duce o secundă, curge și se oprește-n mare
Pești o înconjoară, o sărută dintr-o sorbitură,
Rază de poem
Leru-i ler de frig, leru-i ler.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre colinde, poezii despre Soare sau poezii despre Crăciun
Diamante portocalii
Am crezut ca abea se vede
viața într-o rază ce îți străbate grăbită
ochiul deschis în lumină.
Am înțeles, în sfârșit! Iubirea îți ghicește
toate gusturile, proptită de o inimă ca o cireașă
arătoasă, în care viermele se bucură
că poate și el să se îndulcească preț de-un minut.
Câtă logică nu are să închizi acea pleoapă și să uiți
că viața e doar o pală de vânt,
o mărturisire despre frunzele ascunse în tine.
Ferestrele pe care ai reușit să le deschizi,
bat tare acum în ramuri
ferestrele bat tare acum în rame - cum nu e niciodată
zi sau târZIu, rămâne doar puțin joc cu focul,
mijind acel ochi spre soare doar ca să te uiți.
poezie de David Dafina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre sfârșit, poezii despre minute sau poezii despre logică