oua rosii

Fragment III

Culege de pe stânci garoafe roşii
Căci fulgerul pe toate le aprinde;
Surâde când oceanul se întinde
Să prindă în noianuri albatroşii.

Fă păşi mărunţi şi numără atent
Sau fă în gând un salt de tigru negru
Dansează graţios dar van, integru
Trimite către stele-un compliment.

Prin sate treci necunoscut şi mic
La fiecare poartă uită un sărut;
Un derviş străveziu şi grav, calic
Să stea-ntre ei şi tine ca un scut.

Când singur eşti în câmp cu drumul
Şi când te răsuceşti şi cânţi fără să ştii de ce,
Să faci din toate-un autodafé
Şi-apoi să pui să se presare scrumul.

poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturi din iubire

Intr-o scorbură de brad
Intr-un vârf de munte înalt
Loc înconjurat cu gard
Gându-mi zboară într-un salt

Unde cerul sărută pământul
Mă confund cu aerul sărat
Orizontul înfruntă vântul
Si poposesc la un mal curat

Printre boabe fine de nisip
Sub căldura ce din mine dogoare
Caută-mă să nu mă risip
Sufletul se topeşte la soare

Printre rosii maci de mai
Fluturi îsi întind ei aripioare
In decembrie nasc mici crai
Zboară prin stomacuri iubitoare

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine cu sania

şi renii dau din picioare
teleghidaţi după ce-au primit
un microcip între coarne
implantat de cercetători

vine în haine roşii şi barba albă
s-a lungit un an cu cinci centimetri
în cizme are o ninsoare
cu fulgi mari de zahăr vanilat

vine încet şi-ar vrea un loc la saună
să audă cum trosnesc morcovii
în boturile renilor poate opri iarna

nu crede că s-ar putea strecura
pe horn cum era obiceiul

vine cu sania prin zăpezi de vis
în visul tuturor ajunge la timp

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecerea Mării Roşii

Cristos, din norul tainic a trimis,
Spre egipteni, doar negură şi fum,
În timp ce alor săi le-a oferit
Botezul începutului de drum.
Staţi liniştiţi, căci apa nu-i obstacol
În calea mântuirii prin Cristos.
Celor ce cred le este cale dreaptă;
Doar celorlalţi, mormânt întunecos.

Hai să cântăm şi noi cântarea mării,
Căci Dumnezeu e-acelaşi pentru noi.
Strigaţi refrenul peste orice piedici
Refrenul veşnic al cântării noi.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată oceanul mi-a spus

Odată oceanul mi-a spus:
Priveşte!
Acolo pe ţărm
E o femeie care plânge.
O urmăresc de mult timp.
Du-te şi spune-i următoarele –
Pe iubitul ei l-am aşezat
Într-un hol verde şi răcoros
Unde sunt nisipuri de aur
Şi coloane roşii de coral ;
Doi peşti albi au grijă de berea lui.

Spune-i ce ţi-am spus.
Şi mai spune-i
Că astăzi regele mărilor
Bătrân şi neputincios, plânge.
Sârguincioase, destinele
I-au tot dăruit trupuri tinere,
Iar acum este aidoma unui copil
Cu un surplus de jucării în braţe.

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret virtual

am adunat în suflet patima mirenilor
şi-am străbătut timpul ca un ecou
am jucat în vatră hora apusenilor
o rugăciune ţării i-am făcut cadou.

seminţe de iubire am sădit în glie
lanuri de maci roşii vara să răsară
am împletit cu harul doruri de ciocârlie
ascunzând în batistă lacrima amară.

iubesc această glie cum au iubit-o dacii
am vibrat cu muntele şi cu izvorul
stejarii şi brazii mi-au fost ortacii
cu care i-am pus tristeţii zăvorul.

iubirea de semeni o răspândesc cu versul
în gândurile mele doineşte universul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţe solară

Îţi simt genele când se ridică,
Dimineaţa – minune a unui nou început,
Când privirea ţi se reflectă în metal şi în sticlă,
Şi-ntreg trupul gol, rămânând mut...
Corpul tău lungit pe 5th Avenue
În raze ce-i descoperă frumuseţea,
Doar un pictor de renume, un geniu,
Poate, pictându-i gleznele, să le prindă supleţea...
De tine m-am îndrăgostit, dintr-odată, pe loc,
Neuitându-ţi buzele roşii,
cum îşi cereau sărutările, în amurg,
Chiar şi atunci când inima mi-o perpeleai, ca-ntr-un joc,
Când plecai, reîntorcându-te apoi,
din valurile oceanului, reci, ce nu fug!

poezie de Alexandru Răduţ (2020)
Adăugat de Andreea Stein
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e tare dor

Mi-e dor de casa cu balcon
Şi cu petunii în răzor....
Mi-e dor de banca de la poartă,
Mi-e dor de tot ce-a fost odată,
De curtea plină cu zăpezi,
De ciucuri roşii de la iezi!

Mi-e dor de zilele de vară,
Şi potecuţa de la moară,
De bolta toată înstelată
De greieri ce cântau în ceată
Mi-e dor de moţi şi de cimpoi
De apa rece din Ampoi...

Mi-e dor de uliţa din sat.
Mi-e dor de tabla mea de şah.
Şi de părinţi mi-e foarte dor
Şi pâinea caldă din cuptor
Mi-e dor de zilele senine...
De casă şi mult dor de tine!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele treizeci de condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o femeie ca să fie frumoasă cu adevărat

Ea trebuie să aibă:
Trei lucruri albe: pielea, dinţii şi mâinile.
Trei negre: ochii, genele şi sprâncenele.
Trei roşii: buzele, obrajii şi unghiile.
Trei lungi: corpul, părul şi mâinile.
Trei scurte: dinţii, urechile şi picioarele.
Trei largi: pieptul, fruntea şi locul dintre sprâncene.
Trei strâmte: gura, talia şi ce-i mai jos.
Trei groase: braţele, coapsele şi pulpele.
Trei subţiri: degetele, părul şi buzele.
Trei mici: sânul, nasul şi capul.

poezie clasică de Brantome din Vieţile doamnelor galante
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semne de primăvară

Dinspre orizontul cu buze roşii,
în ochii primăverii,
mistuind deşertul hibernal,
lacrimi de viaţă.
Amurgul de la capătul luminii îmbujoreaz-amintiri.
Ecoul lor reverberează silabe înverzite;
cele mai multe înmuguresc în cuvinte.
Din inflorescenţa febrilă a dorinţelor,
încerc să le polenizez în metafore,
şi mă rog de zorii primăverii timpurii,
în pământul reavăn de speranţe,
să le crească falnic pom roditor;
sub cupola căruia să-mi odihnesc
eu – pasăre urcând pe scara timpului –
aripioarele-mi trudite
în anotimpul cu parfum de fructe pârguite
când înfloresc gândurile
în panere de suflet.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!