omenesc, prea omenesc

10 de Bâte (Sonet Tarot)

Te-ai apucat de mult prea multe lucruri
Şi te-ai împovărat atât de tare,
Încât nici nu mai ştii cum să te bucuri,
Munceşti din zori pân' la apus de soare.
Şi încet-încet puterea îţi slăbeşte,
Iar ce făceai cândva cu uşurinţă
Acum te-apăsă şi te copleşeşte
Şi te vei prăbuşi cu neputinţă.
Cu trupul sau cu mintea toţi lucrează,
Dar cine e deştept, ştie prea bine
Că un efort prea lung epuizează
Dacă răgazul nicidecum nu vine.

Când simţi că nu mai poţi, ce mult contează
Că cineva povara-ţi uşurează.

poezie de Octavian Cocoş (13 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi iubirea poate să ucidă

Chiar şi iubirea poate să ucidă,
Când se supune preţului de cost
Şi dovedeşte astfel să fi fost
Prea dreaptă, prea egală, prea lucidă.

Mai norocos rămâne drumul prost
Decât o cale dreaptă şi rigidă,
Când e constrânsă viaţa să decidă
Între minuni şi pământescul rost.

Să tremuri fără somn şi-n aşteptare,
Când peste vis perdelele se trag
Şi disperarea bântuie mai tare,

Fără să ştii nimic despre cel drag,
Dar să cunoşti cereasca desfătare,
Când umbra sa dă buzna peste prag.

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea multă durere

pun pariu că voi supravieţui
deşi nu mă voi îmbolnăvi
de corona
virusul făcut ca să ucidă o gra
vidă care e mama şi e
deja moartă bătrâna e prea
multă durere
aş sta în faţa ta vertical
ca un cal
aş da din copite aval
de galopul turbinei pe bega

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O aventură galantă

Într-o seară, pe la zece,
N-a fost cald, dar nici prea rece,
Am avut o aventură,
Nici cu Haike, nici cu Sură,

O coniţă delicioasă,
Nici urâtă, nici frumoasă,
Şi-am intrat cu ea în vorbă,
Nici de Cosmos, nici de ciorbă.

Avea ochii ca doi aştri,
Nici căprui, dar nici albaştri,
Gura dulce, zâmbitoare,
Nici prea mică, nici prea mare,

Sânii, două rândunele,
Nici prea mari, nici mititele,
Şi vorbind cu ea în şoaptă
Nici prostuţă, nici deşteaptă.

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi cer buze

miliarde de scuze mi
liarde nu trebuia
să intru cu grebla de iarbă
ecologic p
uţin prea răstit prea răstignit (?!) ca un
om de grotă li... gnit
cu burta li
pită de spatele antracit - vezi industria mi
neritului - eu
îmi cer pen
sia pensia pe
nisul înapoi înainte u
şor furibund

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş

Nu te mai rog, Doamne, nu te rog nimic,
las în voia ta timpul meu strivit,
nu te mai rog, Doamne, prea mult te-am rugat
râd şi plâng, visez, cum m-ai depărtat.!

Nu te mai rog Doamne, nu stau în genunchi,
n-aprind lumânarea, nu mă-nchin la cruci,
tu n-ai timp de mine, eşti prea important
şi eşti mult prea mare să vezi din înalt!

Fă Doamne cum vrei, aştept trist în noapte
clipa ta celestă, clipa de dreptate,
o aştept tăcut poate prea gândită,
o aştept să ştii până-i plămădită!

Nu te mai rog, Doamne, stau şi eu la rând,
poate-mi vine timpul până sunt mormânt,
poate am norocul să auzi ce spun,
poate vezi cu ochii şi omul cel bun!

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

între mine
şi tine
un ocean de stele

niciunul dintre noi
nu poate prinde
nici cea mai mică stea.

distanţa dintre planete
e mult prea mare.

prea mare
mai mare decât un ocean.

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am glumit?

M-ai calculezi că preţul la o glumă este foarte mare?
Şi m-ai adaugi că jignind subtil e frumuseţe de consum?
Se returnează prea curând produsul de livrare,
Şi eşti lăsat ca să-ţi consumi produs.

Nu spun prea des... şi ea nu ştie ce gândesc pe şoapte:
Şi totuşi eu aştept apropiere şi culoare şi parfum.
Se pune firul de muşcată să traducă stare...
Eu una spun... şi nu prea spun în bun?

Acum e de vânzare şapte feluri de lumină tare...
Şi ştie fiecare să găsească drum prin fum.
Tu ai ales cu mintea... dar vedeai mirare.
Şi ce tu ai te duce spre o glumă fără bunăciuni?

poezie de Ioan D. Lechintan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îţi aminteşti, iubite,
Îţi aminteşti tu, oare?
Treceam prin infinituri
Pe-o lacrimă de soare...

Ne ascundeam privirea
În cuibul de sperare
Cu noaptea lui prea mică
Şi ziua ei prea mare!...

Ia, cată cum te cheamă,
Cum tremură, sărmana,
Ascunsă a ta privire
În goliciunea doamnei!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Model comportamental

Eu mult prea mic în lumea voastră,
Voi prea mărunţi în lumea mea,
Mă rostuiesc la o fereastră,
Cu giurgiuvele pe podea.

Iar toată nebunia voastră
Şi cu indiferenţa mea,
Îşi vor vorbi cu dumneavoastră
Şi-şi vor zâmbi anapoda.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!