mers

Campionatul

Peste câmpul înverzit,
o nepoată şi o bunică,
zburdă-n flori de levănţică,
cum nu s-a mai pomenit...

73 de ani a mers,
bunica în astă lume,
nepoata-i spune pe nume,
stăpâne-s pe Univers...

Pe iarba verde şi moale,
au făcut Campionat,
la o margine de sat
şi au ieşit ca loc... egale...

ŞI fetiţa-i mândră tare,
că la 6 anişori,
are maci în obrăjori
şi se joacă cu-n om... mare...

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când aveam 5 ani, mama mi-a spus că fericirea este cheia Vieţii. Când am mers la şcoală, mi s-a cerut să scriu ce vreau să fiu când voi creşte mare. Am scris că vreau să fiu fericit. Ei mi-au spus că nu am înţeles sarcina, eu le-am spus că ei nu au înţeles Viaţa.

citat din John Lennon
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmpinare

Am mers spre tine cu florile-n mâini,
Cum se duc copiii la prima înmormântare;
Ochii mei erau lumânarile ce le-aprind în altare
Cuvintele mele spre tine
Au fost asemenea rugăciune
Pe care în genunchi doar copii ştiu s-o îngâne...

Şi merg spre tine
Cu visul alăturea
Ca spre singurul ţărm
Ce m-ar putea păstra.

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1980)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara pe deal

Îndură-te de mine
iubita mea visată
cum timpul se îndură
de ore altădată
înţepeneşte-mi ochiul
şi neclipeşte-mi-l
învârte-n juru-ţi focul
cu para de copil
şi lasă-mă-n căldură
ca pe un animal
si lasă-mă-ntorsură
ca valul marii, val
şi încreţeşte-mi pielea
şi părul tău sălbatic
şi lasă-mi în picioare
un fel de mers apatic
lunatic
sub raza
fără îngenunchere
de argint pieritor

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

J. Bruce Ismay: Aşadar, încă nu ai pornit ultimele patru boilere?
Căpitanul Edward Smith: Nu, nu văd de ce aş face-o. Ritmul nostru de mers este foarte bun.
J. Bruce Ismay: Presa cunoaşte mărimea Titanicului. Acum vreau să îi umiesc şi cu viteza lui. Trebuie să le dăm un subiect nou. Voiajul inaugural al Titanicului trebuie să ţină prima pagină!

replici din filmul artistic Titanic
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dan Plăeşu

Destin înalt de mare cărturar,
Andante mers spre sferile înalte,
Normal trăind, boem într-un altar...

Palate n-a clădit şi nu-i de rău,
Lăsând în urmă doar... "Garsoniera",
Aceasta carte scrisă-n stilul său...
Exemplu de urmat de cei mai tineri,
Studenţi pe care dânsul i-a format,
Urarea mea de azi, din zi de vineri...

acrostih de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tăiem trupul pe mijloc să nu doară,
viscerele nu recunosc poezia,
ciudată nebunie ca un ardei roşu în frişcă,
ca un claun spânzurat de cornul lunii,
gândul, precum minerul coboară în iadul lăuntric,
pendula ca o mandibulă smulsă de şoc,
auzi muzica de dincolo? Nici mers, nici zbor,
alunecare de şarpe violet plin de duhuri păgâne,
respir ori nu, totuna este.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde vin aceşti drumeţi?

de unde vin aceşti drumeţi
cu tălpile crăpate de mers
şi cu merinde uscate?

trec printre noi în tăcere
cu umerii aplecaţi
şi cu lacrimile lumii în ochi

adresa era bună
numai secolul era altul
cei mai mici dintre oameni
fuseseră aleşi să măsoare înaltul

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pendulul

Privesc pendulul: nici un semn
Că-i vie limba-n casa ei de lemn...
Ce-o fi cu el-mă-ntreb-de-a amuţit?
O fi bătrân? O fi bolnav?
Sau poate doar a obosit
De-atâta mers?
L-am întrebat şi mi-a răspuns:
- Aş vrea o pauză să fac...
La urma urmei, sunt şi eu
Un biet pendul, ce Dumnezeu!
Mă roade timpul cum pe voi vă roade...
Nu pot să fiu mereu pe baricade!

poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşi în timp

am obosit de mers în gol
am pus tâmplele pe genunchiul vieţii
înainte de a despuia sufletul de tristeţe
am luat un lanţ să îmi leg durerea
zăcea aiurea pe drum
un foc să îmi vindec rănile trupului
şi un laţ să...
spune omule, spune...
până unde vor curge lacrimile mele
pe cer, o stea va potrivi paşii mei
în timp

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!