Poezii despre distanta iubire, pagina 34
Pruncul
din bătăile de inimă
am zidit o biserică
în deschiderile de pleoape ale universului
ne descălțăm de gânduri la intrare
pășind pe trepte de lumină
destrămând întunericul lumii
ne naștem din lacrimi de iubire
în țipătul primului cuvânt rostit pe pământ
creștem cu fiecare clipă a Înălțării
pe trepte către cer
clădim alte biserici de iubire
în jur, în noi
legănând în brațe pruncul vieții
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secerat de-a Ta iubire
Doamne-ți vreau a Ta privire
Să-mi inunde acum ființa
Și înscris doar în iubire
Să-mi dai pe veci biruința
Absorbit de dorul Tău
De Cloț Floare eu să fiu
Domn să-mi fii și Dumnezeu
Ca pe palme-ți să mă știu
Ochii Tăi Isus ca para
Focului să mă străbată
De din zori și până seara
Să-mi țin viața mea curată
Ca o flacără de foc
Și eu Domne ca să ard
Să nu-mi aflu nici un loc
Ci pe brațul Tău să cad
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
în tăcere îi crește
viguros nasul din dotare-naștere
la nici o apă distanță de ochii
inundați de albastru de dor
un izvor fără drum pornea în jos
pe protuberanța ajunsă la o mărime
apreciabilă până la panică
semăna din oglinda afumată un timp
cu napul de porc mult iubit blând
crescuse din minciună intra pe ușă
câteva secunde înaintea chipului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Autorul stresat
Cu iz de neastâmpăr
Căuta nedumerit
Însemnele scrierii
I se părea că vede
Totul în hieroglife
Alteori în cuneiforme
Până când a găsit
În sfârșit
Pe șaua străveche
Tatuaje cu dublu sens
Care descifrau
Acele scrieri interzise
Atunci l-a prins
Inspirația cu dus întors
Un înger alb
I-a deschis orizontul
Nemărginirilor
Fără tăgadă
De atunci încolo
[...] Citește tot
poezie de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ironii de lună plină
Gol simt:
în mine și-n afară!
E locul tău,
Blestem inevitabil!
Luna-mi ironizează distantă:
gândurile, orele,
visele, nopțile,
iubirea, viața,
dorințele, singurătatea,
depresia și gândul morții.
Astept să-mi întoarcă spatele...
Vreau ploaie și vreau vânt!
Nimeni să mă știe,
S-adorm și să uit!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perpetuum mobile
În stare de veghe
Îmi caut un alter ego,
Să-i intuiesc menirea,
Să-l împletesc cu binele
Să-l dăruiesc cu iubire,
Cu iubire divină mai presus
Să-i dedic acele versuri
Cu metafore și idile
Voi căuta, accelerat
Să-mi caut eul propriu
În orice situație
Din orice poziție
Ca să-l fac desăvârșit.
În har și adevăr.
poezie de David Boia (25 august 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă mai ții minte?
Și tu mă-ntrebi: "mă mai ții minte?",
Eu îți răspund:"aproape da,
Ne-am întâlnit pe undeva,
Într-o duminică fierbinte".
Era probabil primăvară,
Sau poate-un început de toamnă,
Orice era, cred că înseamnă
O nebunie necesară.
Distanța stă-ntre noi cuminte,
Dar n-o mai simt ca pe-un obstacol,
Iubirea este un miracol,
Deși mă-ntrebi:"mă mai ții minte?".
poezie de Angelica Ioanovici din Așa cum ești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum este posibil?
Cum este posibil
Iubire de pe treapta mea,
Când îți doresc dragostea
Să-mi oferi dezamăgirea?
Cum este posibil
Să trăiești în vara călduță
Și eu în iarna-nghețată?
Cum este posibil
Să nu-ți amintești
De aroma dulce a cafelei?
Cum este posibil
Să nu mă dorești
Dup-atâtea ceasuri de iubire?
Sunt conștient
Că în viață
Primul sarut
[...] Citește tot
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regăsiri întru iubire
În lacrima ce va fi miez de înfloriri
Dumnezeu îmi este rugă și iubire;
Tăcerile ard în psalmi și-n înzidiri
Sufletul-flacără, lumină-n privire!
Iubirea arde-n miez de dor,
Prezență pentru orice verb: A fi;
Credință fiind poezia viselor
Înflorind speranțele zi de zi!
Martire sunt îndoielile care
Ating dimensiuni false când
Iubirea în fiorul cald tresare
Miezuri de trăire luminând!
Frumoasă e viața plină de iubire,
Gândurile au sens și noi rodiri;
Întregul univers arde-n orice mire,
Inelele de rouă-n zboruri și plutiri!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot mai
Tot mai tăcuți, tot mai străini,
Dăm iarăși vina pe distanță
Și o majoră importanță
Au doar cărările cu spini.
Tot mai tăcuți, tot mai uitați
Plusăm c-un zâmbet de rigoare
Și-apoi ne ducem fiecare
Spre seara cu nevindecați.
Tot mai străini, tot mai plecați
În lumi de-o vreme paralele
Deși privim aceleași stele
Nu mai părem adevărați.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!