Augustin

Cândva

Plimbarea fi-va împreună...
Eu înainte, iar tu după,
Fără inel, fără cunună
Şi ochi te vor privi prin lupă.

Ce-o fi găsit, cum de-a iubit-o?
Vor spune fără să-nţeleagă,
Ce cauţi tu aici smintito?
Lăsaţi-o, n-are mintea-ntreagă!

Vei fi total descoperită
Şi nimeni care să te-ajute,
La ora cea nepotrivită,
Doar gânduri grele, neştiute.

Alei ca un peron de gară,
Eu înainte, iar tu după,
Tu ultima mea locatară
Din viaţa ce-am privit prin lupă.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reacţia din lanţ

Reacţia din lanţ e lanţul însuşi,
Nu-i doar un smucet şi un urlet surd,
E doar un zăngănit de neputinţe,
O rugă la altar de preot kurd.

E nodul din şiragul de mătănii,
E za cu za, revolta unui viu,
Ce-i înhămat la iernile cu sănii,
De zei ce vor un vultur bidiviu.

Reacţia din lanţ e o redută,
E libertatea forului închis,
Cu vorbe de obidă renăscută,
Pe o şosea cu sensul interzis.

Aţi potopit planeta cu noi lanţuri,
De baze Guantanamo nu mă tem
Şi definesc umană şi firească,
Reacţia din lanţ ca un blestem.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul cu hârtii

Eu sunt omul care plimbă hârtii,
Nu-s erudit, nu-s nici profesor,
Căutător febril de simetrii
Şi cu pretenţii de confesor.

Le car intr-o servietă cu mâner,
Gen diplomat de modă veche,
Produsul inutil şi menajer,
Al unui bard intr-o ureche.

Car epoci glaciare permanente,
Cu sentimente grave în înscrisuri,
Ce tranzitează parcă neglijente,
Prezentul vieţii fără paradisuri.

Se plimbă prin oraş olografii,
Hârtii ce n-au însemnătate,
Pline de vorbe ce par poezii,
Sau rugi pentru eternitate.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă uit

Mă uit peste umăr de o vreme încoace,
Spre lume, spre tine, spre slabe-mi mijloace,
Cu regret, cu candoare, prin raza de soare,
Că meschin îmi e gândul, cât e lumea de mare!

Iar tu nu ştii nimic, dar îmi simţi tulburarea,
Ca fiara-n pericol, frizånd nemişcarea,
Ascuţindu-şi auzul prin lacrimi de sânge,
Aşteptând doar taişul din arma ce frânge.

Înţeleptului corb croncănitul dispare,
Grozăvii de blestem prin lumea cea mare.
Lacrimi scurse demult, pe urcuş de abrupturi,
Intre noi o iscare, un pustiu de săruturi...

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoarea

Văzduh nevârstnic. Stau ș i-ascult
O mută convertire-n lucruri.
Decembrie-mi vestea, demult,
Acest pojar de involucruri
Suflate ca din nări de boi,
Această oarbă constelare
De inocenţă- peste noi.
Ce liniș te! Pe inelare
Descind logodne. În auz
(mai vechi suna vechile cuvinte?)
ţâș neș te, incers, un havuz.
Alcatuire prea fierbinte,
Obrazul nostru plânge, ros
-ca de acizi rotind în pâlcuri-
de-un ger înalt ș I somnoros,
de-un grai virgin ce pune tâlcuri
pe gură, streș ină ș I vreasc.
Ș I-mi vine, parcă, să mă nasc…

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu exist!

Cu mine v-aţi pozat degeaba,
Eu nu exist!
Şi inutilă v-a fost zdroaba,
Futil şi trist.

Prin stranii puncte de vedere,
Sub semn cubist,
Recenzii fără maniere,
Eu nu exist!

Degeaba v-aţi mândrit cu mine,
Minimalist,
M-am lepădat de găşti cretine,
Hilar şi trist.

Mergeţi pe scenă, sau în sală,
Nu sunt artist!
Doar spectator atins de boală,
Un ziarist!

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmaşilor mei

O, voi, urmaşi, împrospătată gardă
în juru-acestui preaumil pamânt!
Lăsaţi-mi încă inima să ardă
aici, adânc, sub lespezi de pământ.
Eu sunt precum coapcul fără nume
ce mai trăieşte-o viaţă, prăbuşit,
până ce timpu-ajunge să consume
esenţa lui lemnoasă, în sfârşit.
Dar peste-un veac, puteţi scurma ţărâna:
cărbunele care voi fi, vibrant,
vă va lăsa să ridicaţi cu mâna
din pieptul ars de lut un diamant.
Cercaţi atunci cu-o piatră şi mai dură
să zgâriaţi obrazul lui de foc.
Iar dacă veţi vedea vreo ştirbitură,
zvârliţi-l: îngropaţi-l la loc!

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

MINORITARILOR!

Voi sunteţi azilanţi în ţara asta
Şi azilanţi aţi fost de la-nceput,
Nu încercaţi să faceţi pe stăpânii,
Cu cei ce v-au primit când v-a durut!

Ce proşti vor mai primi cum se cuvine,
Cu pâine şi cu sare pe ştergar
Şi unde-altundeva v-ar fi mai bine,
Feriţi de răul gând duplicitar?!

Nu fiţi obraznici până peste poate
Şi nu fiţi trădători şi aroganţi,
Să vă dea Domnul vostru sănătate,
Dar nu uitaţi că sunteţi azilanţi!

Nu tulburaţi o pace ancestrală,
Cu neamul lupilor nu vă jucaţi,
Vedeţi-vă de treburi cu fereală,
Să nu trădaţi şi nu veţi fi trădaţi!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urletul limbii la naşterea poetului

într-o noapte în timp ce vuia
codrul din creştete
Dumnezeu mă soma c-o nuia
moale: rosteşte-te!

mă rosteam însă cum să-mi înalţ
slava cu ţipete?
nici o scară spre cerul de smalţ
nici un scripete

mă rosteam însă vai! ce arbust
gingaş e sîngerul:
cum să-ncapă în trunchiu-i îngust
dracul şi îngerul?

mă rosteam şi dansau tot mai jos
astrele sprintene
Dumnezeu apăsîndu-mi gelos
burta sub pintene

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Berbecul veacului mărunt

Berbecul veacului mărunt,
Stă proţăpit pe orişiunde,
Conducător de cabinet,
Ca stâlp al unei lumi imunde.

Cu părul lui cârlionţat,
E abonat cu moţ pe "sticlă",
Studiourile-a invadat
Si mândru coarnele ridică.

El n-are mamă, n-are tată,
Are doar vaste competenţe,
Limbajul frust şi limitat,
De gravele inadvertenţe.

Ne spune că-i oţâră doct,
Şi ştie toate elea-n lume,
Că e licenţiat în moft,
Printre berbeci este un nume.

[...] Citeşte tot

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!