limba romana

Furtună

Clopotul fără limbă
se zbuciumă

din el
liniştea se revarsă
în valuri

şi numai cei morţi
înţeleg
că afară-i furtună

şi numai cei morţi
înţeleg
că e miezul nopţii trecut.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de Alba şi de Arad...

Mi-e dor de Alba de atunci
Şi-mi arde sufletul ca para,
Când răsuna pe văi şi lunci-
"Noi vrem să ne unim cu ţara!"

Curgeau şuvoaiele de ape
Spre-aceeaşi vrednică fântână
Din care veşnic să se-adape
Această naţie română!

Şi nimeni nu le-a stat în cale
În ceasul dat de Dumnezeu,
Vreau clipa mântuirii tale
Să bată iar, poporul meu!

Te-a dezbinat şi te dezbină
Cei care vin cu gând murdar
Şi dau cu pietre în lumină
Şi cu noroi în calendar!
..................................

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Nicoară-Horia (1 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti în ţara...

Eşti în ţara berei mândre şi-a cârnaţilor cu piele,
Eşti în sânul măslinoasei şi brigandei d-azi Elade;
La muscal vii şi la turcul ce domneşte multe neamuri,
Eşti în patria musteţii iubitoare de pomade.
Ba, tu eşti în România, căpătâiul de venituri
Unde-a fi calmuc, iubite, e frumos şi ţi se şade.
Unde cel venit scutitu-i de-orice greu şi datorie
Ş-unde vita cea străveche de român ce-l sudui, bade,
Poartă-n spatele nătânge pe-orişicare-i vine-n minte
Să clocească-a lui seminţe pe-ăst popor ce-i duce-n spate.
Unde prazi fără de milă, făr' să-ţi pese, spre-a te-ntoarce
Înstărit în a ta ţară, să trăieşti din aste prade.
Unde fiii proprii ţări îi sug măduva din oase
Spre-a o da-n Paris, Viena pe nimicuri şi parade,
Numai limba strămoşească s-o vorbeşti nici nu se cade,
Unde-a oamenilor fală şi mândrie nu consistă
Decât c-au ştiut mai bine s-uite limba ţării toate,
Unde chiar numirea ţării este doar o ironie,
Căci român nu e nimica nici în case, nici pe strade.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1873)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transatlantic

America nu plânge după nimeni,
E hâtră, somnambulă şi nebună,
Pe drumurile ei întortocheate
Am rătăcit cu vise-o săptămână

Când treci Oceanul, să-ţi piteşti aleanul,
Căci strigă de sub tălpi huma străbună,
Aici românii mâncă aguridă,
Şi-au dinţii strepeziţi după română

America-i nebună!
Rea, dar preafrumoasă,
Şi drumurile ei le-aş bate toate,
Autostrăzile întortocheate,
Şi liquor store-urile cu melasă

Tu grasă, tu obeză Americă,
Ce-ameninţi să ne-nghiţi pe toţi şi toate,
Să ştii că te-am văzut – şi nu mi-e frică!

poezie de Teodor Burnar din Exerciţii de liber arbitru (2020)
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brusc

colecţia de cimbru
a început să se scuture

prin fereastra deschisă
pătrunde miros de plante
medicinale

vorbesc o altă limbă
un fel de terapie prin versuri

brusc mă trezeşte
o cursă de şoareci

îmi pun un tricou roşu
să par optimistă

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străbunii n-au dormit...!

Românu-i deşteptat din zori,
Şi zorii-i sunt prieteni daci...
Îndemnul deşteptării îmi dă fiori,
De parcă am fii de veacuri prostănaci!

Mai bine iar să dăm mână cu mână,
Cum am făcut de-atâtea multe ori...
Iar naţia de daci, acum română
Să ne-o cinstim pe veci în trei culori!

Roşu-i jertfa seculară sub pământ,
Spicul galben, este dincolo de Prut...
Albastru-i cerul nostru drag şi sfânt,
Sub care ne- am trezit şi ne- a durut!

Cum poţi să-mi spui să mă deştept!?
În somn au murit străbunii mei?
Ei n-au dormit şi nu mai este drept,
Să-ţi cânţi prin imn, masonice idei...

poezie de Emilian Oniciuc (23 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorul

Azi scriem poezia pe mari bucăţi de pâine
arta-i maşinăria de curăţat cartofi
chiar tu vei fi cartoful sortit zilei de mâine
actor retras ca melcul în pantofi.

Iată cum din teroare pianul spală rufe
şi sar din pieptul nostru cameleoni de preţ
iată cum scoate limba ceasul zvârlit în tufe
ca vipera aprinsă de fiere şi dispreţ.

Iată cum umblă foamea prin cântec ca o mamă
cum calcă pacea beată pe morţii din tranşei
o mână scoate-n ceruri un înger de reclamă
o alta zvârle molimi pe turmele de miei.

Tu care-ţi pui pistolul la tâmplă ca pe-o floare
când sus în nori rânjeşte hazardul roz şi chel
tu care mori de noapte şi mori de fiecare
porţi viermele în palmă ca pe un scump inel.

[...] Citeşte tot

poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă ploioasă

în zadar ascultam direcţia oraşului
când ziua udă era în geam
emoţia cu palpitaţie înecătoare
îmi arse limba
înainte de a vorbi
Cu permis rezolvat pe nimic
am tras ploaia înăuntru
să înmoi pustiul
Frumuseţea gândului meu
nu mai era un adio
aveam aprobarea să mint

poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul vis

Moşul încărcat de milenii
în sania trasă de reni,
în atelele albe
în horă de îngeri
coboară spre sat.

În cenuşa din vatră
o palidă limbă de foc
sărută pereţii în alb.
De prea multă aşteptare
pe patul din scândură
copilul adoarme visând
în fum de tămâie
şi lumină...

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindători

mâine la Şandra copiii vor mer
ge, privit din alt unghi, vor... veni
să ne colinde - aşa cum am fi
iubiţii lor de... apă (?!) de apă
sare pre-să-ra-tă pe clopoţeii
şarpe
lui cu gură şi limbă prea mare
gustând înghiţind un tort decorat
de eleva Beatrix din a... opta
şedinţă cu părinţii de că-pătat
blat-uri şi cornete cu... frişcă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!