iubire platonicďż˝

Te declar vinovat

Tu mi-ai răpit zâmbetul
Şi mi-ai frânt zborul,
Mi-ai înnorat privirea,
Mi-ai împovărat gândul;
Îmi privesc viaţa ca pe o clepsidră:
Câte minute de iubire mi-au rămas?
Se scurg rapid şi doar tu eşti de vină,
Mi-ai măsluit clepsidra iubirii
Tocmai acum, când mai e puţin
Nisipul ce mi l-ai aruncat în ochi
Pe post de dragoste!
Dar tot e bine: măcar toate firele lui sunt aceeaşi culoare,
Nu le mai văd pe cele negre
Când am dat mâna cu suferinţa
Ori de câte ori tu răsuceai clepsidra altcuiva...
Te declar vinovat,
Deşi nu am dovezi:
Nu ai ochi pentru rănile mele,
Ba chiar spui că m-am rănit singură!
Te condamn la iubire pe viaţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuprins în iubire

Mă muşcă toamna de rotule,
În pânza vieţii pierd culoare,
Timpul, în guşi puţin sătule,
Caută-n măduvă mâncare.

Pe şevaletul prins de suflet
Pictez lumini din ochii tăi,
Vertebrele trosnesc în urlet,
De spaimă latră câinii răi.

Plânge pe-o lacrimă de ceară
Luceafărul din frunze moarte,
Un licurici în spate cară
Steluţele de brumă coapte.

Mă muşcă vulpea de privire,
De rima caldă, în cădere,
Domnul amestecă-n iubire
Parfumul toamnei efemere.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire nepătată

Farmecul în doi ce-a stat de veghe
A adus neîncetat
Mângâierea sufletului pereche,
Iubirea cu adevărat,
Liniştea de a învinge ce e greu,
Iubirea netrădată niciodată.
Eul frumos trăit în fiecare-i
Imbold de împlinire şi consacrare.

Unitatea-n gând şi faptă
Rămasă-i crez necontenit
Ei, dăruind de fiecare dată
Chemarea gândului neobosit,
Hărnicia, simbol de-mplinire,
Elegantă, manieră şi iubire.

Idealul ei transmis pe mai departe,
Onestitate, dragoste şi fapte,
Neîncetat la două fiice vor împarte.

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sensuri

Eu ning şi mă ning
iubire rece...
şi-i greu,
încet mă întind
către Dumnezeu.
Doar tu ce-mi încălzeşti
ochii cei trişti,
şi frunză îmi cazi
la picioare
mereu.
De-ai şti cum dor
clipele fără tine,
aş fi zburător
în raiu-ţi din vis,
un gând călător
prin flori de cais.
Eu ning şi mă ning
iubire rece şi-i greu,
încet mă întind
Către Dumnezeu.

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâs

iubito,
câtă tristeţe e lipsa ta
o tainică iubire ne uneşte
în cer şi pe pământ
o clipă începută în sărutul vântului
mersul lin, o adiere a gândului
lasă-mă în al tău păr
să îţi aştern stropi de iubire
cuvintele tale, şir de mărgăritare
deasupra valuri
o mare coborâtă din amintiri
pe cer un pescăruş, un trubadur al mării
în căutări de dor
iubito, numele tău
e speranţă, e vis
de nimeni atins, de nimeni cuprins
un început, un surâs şi un sărut

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai parte de iubire

Pe pământ am ajuns
Sol al iubirii cereşti
Toată iubirea am pus
Visul să -ţi întîlneşti

Tu un trup pămîntesc
Mâna mi-ai întins
Eu un suflet îngeresc
De mână te-am prins

Nu te las la suferinţă
Eu călăuza din umbră
Îndeplinesc o dorinţă
A Lunei albe de seară

Ţi -am văzut suferinţa
Bucură -te ai o viaţă
Îndrăgostit de o stea
Până -n dimineaţă

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am aşteptat vreodată vreo clipă de iubire...

N-am aşteptat vreodată vreo clipă de iubire,
Dar am făcut din palme izvor de mângâieri,
Când uragan de ură robea a războire
Şi-n zilele cu soare pusesem tămâieri.
Am înghiţit otrava şi-am transformat-o lavă,
Să scoată din străfundu-mi şuvoaie de iertări,
Călătorind bezmetic, în noapte, pe o navă,
Spre Insula Iubirii pierdută-n depărtări.

N-am aşteptat vreodată vreo clipă de iubire,
Dar am făcut iertării un strigăt de cocori,
Când toamna din săruturi şoptea a amăgire
Şi clipele de viaţă erau pustii cărări.
Din iedere stufoase crescute-ntre veşminte,
Am scos Lumina Lumii ţesută-n zi din Cer
Şi-n vorbele pierdute în iad de simţăminte
Am pus iubirea-n Domnul şi-o rugă-n frig şi ger.

poezie de Mirela Grigore din Pelerini pe cărările iubiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu poate explica această iubire (fragment)

Nimeni nu poate explica această iubire – pe lacul de la vest este plăcut.
Serenitatea decorului vine de dincolo de timp.
Fluturi în zbor se urmăresc unul pe celălalt,
Doritori să ajungă, beţi, printre flori.

Nimeni nu poate şti că aromesc leneş aici, sprijinit de copastia bărcii.
Iarbă mirositoare sub raze de lumină piezişe,
În depărtare ceaţă albăstruie pe ape,
O egretă albă venind în zbor planat dinspre Insulele Vieţii fără Sârşit.

poezie clasică de Ouyang Xiu din Culegând mure, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire veşnică

(în memoria ta, Adriana, suflet drag şi iubit de noi toţi)

Tu poate crezi că vei pleca departe,
Că nu voi reuşi să te găsesc,
Atâta timp cât inima îmi bate,
Eu nu voi înceta să te iubesc.

Te voi vedea în orice colţ de zare,
În orice răsărit, orice apus,
Zâmbind în orice sunet sau culoare,
Sărut să-mi fii şi pavăză de sus.

Te voi simţi în orice adiere
Ce mângâieri pe faţă îmi va da,
Iubirea n-are limite, nu piere,
Mereu voi fi al tău, vei fi a mea.

Tu nici nu pleci de fapt, rămâi aproape,
În braţe să mă ţii, atâta vreau,

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu din Dansul emoţiei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anunţ (2)

vreau o iubire
ca o holdă. să merg prin ea cu picioarele goale
şi-n loc de incizii să-mi implanteze-n glezne levănţică
macii să-şi întoarcă privirea când trec / să nu ţină supărarea
decât aşa... şi mai roşii să se facă

chem o iubire
care şi atunci când va face zgomot
să nu fie decât liniştea prinsă de poemul păsării
de acolo de sus sferele vor capta frenetic teluricul
în tandem vor aşterne corturi iluminate
– zboruri albe desfăşurate-n miez de noapte

la nevoie închipui o iubire
ca o cruce peste care de bună voie să mă întind
cu zâmbetul mare cât ploaia de vară / cât un verde
să fiu scoarţa-etanş ce fereşte de alteritate
să nu dau zor să cobor... poate doar atunci când
tu vei vrea să facem schimb de identitate

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!