flori soare si picioare

Pe soare îl orbeşti...

Chear de-ai fi după soare să te piteşti,
Tot te vor vede ochii mei unde eşti.
Că la geam perdeaua-i deasă
Ajungând în a mea dulce casă.

Iar un soare, de s-ar opri în calea ta.
Iar eu orbind nu te-aş mai vedea,
Chear faţa ta strălucitoare
Vrea să oprească orice soare...

Tu eşti mandru, iar pe soare îl orbeşti,
Ca o lună coborâtă din poveşti.
Viaţa e frumoasă, aici pe pământ
Ca îngerul luminii, trimis de ceva sfânt.

Dacă de mine viaţă te ascunzi,
Ochii mei vor fi de lacrimi uzi.
Faţa fără zâmbet, gura ar ofta,
Ochii mei în lacrimi, pe tine te-ar căuta...

poezie de Eugenia Calancea (17 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum divin

Privind, spre răsărit în noapte
Îţi simt al Tău, parfum divin
Te-aud, cum îmi vorbeşti în soapte,
Aud îngeri, cântându-ţi lin.

Iar pe Pământ, îti cântă greieri
Un cântec vechi, dar prea nostalgic
Aş vrea cu mine să cutreieri,
Să-mi mai arăţi acel loc magic.

Pe-un camp de flori mi-ai apărut
Flori, fără vre-un parfum anume,
Le-ai oferit miros placut,
Strigându-le pe a lor nume.

M-ai dus către un lac întins
Din urma cântând, venea alaiul
Când mana Ta lin l-a atins,
În el s-a oglindit tot raiul.

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre soare

Plutește drept înainte, și dacă
pământul pe care-l cauți nu există
încă, fii sigur că Dumnezeu îl va
crea într-adins pentru a-ți răsplăti
îndrăzneala.
(Regina Izabela
către Cristofor Columb)

Noi vom porni-ntr-o zi de sărbătoare
Spre-naltele contururi crenelate
Din care-ntâile priviri de soare
Îşi varsă-n vid imensa lor cascadă
Şi-n care seara-şi urcă resemnarea,
Cu gestul unei păsări mari de pradă
Ce-şi pregăteşte-n taină răzbunarea
Înviselor aripi însângerate.

Superbi, ca cei ce-nveşmântaţi în zale
Porneau pe drumul Sfântului Mormânt,
Noi vom porni-ntr-o zi de sărbătoare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Falanga literară şi artistică, I, nr. 1 (1 ianuarie 1910)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ha-ha-ha

mâinile...
şi
... picioarele

fără ele nicăieri
nu e nimic de făcut

! dar iată cerul
/el
este aşa de mare
este aşa de mare
şi
ciudat/
nici el
nu are nici picioare
nici mâini

: ha-ha-ha

cer

[...] Citeşte tot

poezie de Anna Grig, traducere de Florica Bican
Adăugat de Adela Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi cer

şi voi scrie vers cu vers
culegând din univers
o paletă de culori
cu parfum de vis şi flori

voi răzbi şi voi lupta
nimeni clipa nu-mi va lua
sufletul mi-e plin cu soare
ochii au azur de mare

tu eşti tu şi eu sunt eu
sub acelaşi cer mereu
mâna dreaptă îţi întind
şi-mi răspunzi la fel zâmbind

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armindeni

Soare, cânt şi voie bună
Azi pe-ntregul plai,
Pomii fac din flori cunună
Pentru Întâi Mai.

Un torent e astăzi cântul
În întreaga lume,
"Pace vrem pe tot Pământul!"
Glasul nostru spune.

Tremură de ură fiara,
Întâi Mai nu-i place,
Porumbei din cer coboară,
Scriu din aripi "PACE"!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând

Eşti frunza care cade lin în palma mea
Jertfită vântului rătăcitor;
Eşti ploaie albă de cireşi în floare
Ce mi se-anină-n firele de păr.
Eşti frunza care cade lin
Să-mi steie la picioare
Chemată de-al pământului ecou;
Eşti iarba-naltă unduind în soare
Ce-mbrăţişează moale trupul meu.
Şi când la rându-mi fi-voi frunză
Smulsă din ram
Căzând rotit...
A cui să fie mâna care mă va culege
În sfârşit?

poezie de Viorel Mitea (8 februarie 2007)
Adăugat de Viorel Mitea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teatrul Absurdului

Simt dimineţile geroase
Cum, pătrunzându-mi crud în oase,
Cu trupul meu tot una îs.
Nu râdeţi, că nu e de râs!

Mă simt o dimineaţă-n care
Tot gerul iernilor s-a strâns;
Îngheaţă moartea la picioare.
Nu plângeţi, că nu e de plâns!

Se simte ca-ntr-o dimineaţă
De Sfântul Ion, iubirea mea,
Şi trupul tot i-ar fi de gheaţă,
De râs, de plâns, de l-ar avea.

Da-i suflet doar, ambivalent,
De plâns, de râs, amestecat
Ca un ocean incandescent
Şi ca un soare îngheţat.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea când am avut cerul la picioare

însera fantomatic
stelele alunecau printre nori
una câte una
ca într-o joacă
de parcă dumnezeu ar fi vrut
să ne pună cerul la picioare
înainte de sosirea întunericului

stelele acelea păreau vii
se prindeau de ramurile copacilor
de genele tale
străluceau
abia atunci am înţeles
cum se nasc licuricii

iar tu zâmbeai
cu mâinile sub ceafă
întinsă peste universul redefinit

poezie de Cristian Lisandru din Ca o femeie despletită, neliniştea... (4 mai 2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai

Vântul adie printre crengile de liliac,
Frunzele tinere râd în soare, parfum plăcut,
Petale cad alene pe-aleile livezii –
Dar pentru mine-această primăvară a trecut.

Sub merii fremătând în rai de flori
Păşesc pe-un drum de iarnă plin de scai,
Pentru că iubirea care surâdea-n april
E-o minciună pentru mine-n luna mai.

poezie de Sara Teasdale, 1884-1933, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!