Toate rezultatele despre ciclul vietii, pagina 33
Cântec târziu
ghemul de sfoară
tot mai mic devenea
în palme
linia vieții mai clară
dar zmeul acela
din foaie velină
era tot ce conta
era tot ce conta.
cu norii de zahăr
voiam să-l hrănesc,
cu vântul să-i cânt
în surdină.
era tot ce conta,
era tot ce conta
dar zmeul n-a vrut să adoarmă.
m-a desprins de pământ,
a strâns sfoara pe ghem
și-a smuls linia vieții
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strălucirea
Divina strălucire a iubirii
plutește-n adâncul puțului
dintr-un izvor cristalin
ce pătrunde-n ființa Pământului.
Izvorul se înalță spre rodire
ducând cu el roata timpului
răsucind spiralele puterii vieții
în roade ce curg din cornul fericirii.
Praful strălucitor al iubirii
izvorăște din adâncul Luminii
așezându-se pe roua dimineții
inundând clocotul vieții
și al Infinitului.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lecții despre oameni
am învățat de la avari că drumu' anevoios
e un cuțit fără mâner ce taie pân' la os.
am învățat de la stăpâni că lumea nu-i a lor
că întrutotul ei depind de viața sclavilor.
am învățat de la săraci că avuția stă
în germenele dragostei cum a-ul stă în ă.
și am învățat că omul între zi și noapte
peste drumul vieții trece în drum către moarte.
..........................................
dintre lecțiile vieții una este care
m-a-nvățat că din ruine cad mărgăritare.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te-am privit
Când te-am privit... am văzut o lume-ntreagă
Și inima a început cu-adevărat să-mi bată.
Atunci am realizat că eu îți sunt dragă
Pe drumul vieții noi avem comună soartă.
În tainele ochilor tăi definitiv m-am pierdut
Și-n piept am simțit focul unei pure iubiri,
Emoții puternice, unice, toate într-un minut
Vor rămâne în cartea vieții pagini de amintiri!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea mulți oameni fac greșeala de a limita Ortodoxia la slujbele Bisericii, la canonul de rugăciuni și la lectura ocazională a cărților duhovnicești. Adevărata Ortodoxie presupune însă un angajament care implică toate aspectele vieții noastre. Fie ești ortodox permanent și în fiecare zi, în orice situație a vieții fie nu ești cu adevărat ortodox. De aceea trebuie să ne formăm o concepție de viață ortodoxă și să o asumăm existențial.
Serafim Rose în Ne vorbește părintele Serafim Rose, Scrisori (2003)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Hristos e mântuirea
cel mai scump dar pe pământ
e Isus din Nazaret
al Lui Dumnezeu Cuvânt
și-al vieții vii Profet
cea mai scumpă dar comoară
care ni s-a oferit
este Domnul ce coboară
până lângă cel smerit
lâng-un suflet care zace
astăzi fără ajutor
însă vrea eterna pace
al vieții Creator
cea mai scumpă azi lumină
e lumina mântuirii
ce ne face fără vină
de pe căile pieirii
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 octombrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orele vieții
La ceasul crud al dimineții,
Când pruncul e un boț plăpând,
Ce este treaz când e flămând,
Instinctul este semnul vieții.
La ceas de ziurel de ziuă,
Când e copilul tapetat, cu
Ochi mari, pictați de Țuculescu,
E iscodirea prima piuă,
La ceas de ziuă, matinal,
Când e puberul un vulcan,
Cu cablul smuls din cabestan,
E nerăbdarea vârf de val,
Când ziua-și deapănă ființa,
Adolescentu-i subjugat,
De cel mai omenesc păcat,
Si semnul vieții e dorința,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gustul vieții
important e să ai aer. apoi muști până la sânge
și din sfârc picură lapte altoit, alb și roșu
ca în șnurul primăvăratic
alungă Doamne gustul cărnii
și lasă-mă în crugul vieții cu amintirea sânului
către care cad, miluind pământul cu lacrima mătăniilor
departe, unde nu e durere și jale
la loc cu verdeață. la loc umbrit. de viață dorit
acolo, cerul coboară și sărută tâmplă pământului, descoperindu-se
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie
Rătăcesc printre versuri, încercând să aleg
Ce-a fost vis sau real, ce-i normal și întreg...
Umbra pașilor mei a rămas în deșert,
Răcorind amintiri ce m-așteaptă să iert.
Dintr-un trai netrăit, dintr-un vis ce-a apus,
Au rămas trei silabe ce adesea le-am spus:
"TE IU-BESC!; MĂ IU-BEȘTI!; NE IU-BIM!"- repetăm,
Și povestea din urmă, să-mplinim, așteptăm.
Nefiresc și normal, neîntreg și întreg
Tot învârt roata vieții și doar ele aleg
Pierdere sau câștig, hotărând și destin,
Făcând lista cu oaspeți, la al vieții festin.
Așteptările dor, dar sublimul alină
Și IUBIREA zâmbește, mângâind, fără vină.
Stau la marginea vieții și aștept ca să vii,
Să zburăm printre stele și luceferii vii...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La degetul inelar: Calea Vieții
Se făcea că mor și de aceea
am mormăit la tine-n zilele din urmă.
Se făcea că dor mi-era de tine
iar tu erai pe nicăieri nu-mi ceri...
Dar se făcea că m-a salvat o zână blondă
cu plete încâlcite-n ziua ieri...
Se face-acum de zorii dimineții
ziua de azi doar n-o fi Calea Vieții?
Se face că mi-e dragă iară ceața
ce stă pe ochi așa cum o ragletă
eu nu mai văd, eu nu mai țin aproape
eu nu mai văd, eu nu mai vin curând!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!