+fata +cu +ie

Emoţii

Emoţii sprinţare
cu spasme zglobii
proiecţie a talentului
pe faţa viitorului
ele ne saltă vocaţia
în versuri şi poeme
ne amplifică inspiraţia
la cote înalte
sus pe cerul izbânzilor
cu senzaţia reuşitei certe
depăşind orizonturi roşii
reflexii inocente
fără temă de ispravă
fără frică de sacrificii

poezie de David Boia (29 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul e stăpân al patimilor şi al senzualităţii sale, stăpân al lipsurilor, al ruşinii, al sărăciei şi al tuturor celorlalte neajunsuri ale soartei. Într-aceasta constă adevărata şi suverana libertate, datorită căreia putem rămâne indiferenţi faţă de forţă şi de nedreptate şi să ne batem joc de temniţe şi de lanţuri.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale, omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA.

citat din C. Mihăiescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum feciorul de negustor nu mai putea să zboare şi nu se mai putea duce la fata sultanului. Ea l-a aşteptat pe acoperiş toată ziua. L-o mai fi aşteptând şi acuma, dar el cutreieră lumea şi spune poveşti; poveştile lui însă nu mai sunt aşa de frumoase ca aceea cu chibriturile pe care a spus-o când era dumnezeul turcilor.

finalul de la Cufărul zburător de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărmane Beethoven pentru tine nu există fericire pe lumea asta. Numai pe tărâmul idealului, numai acolo îţi vei găsi prieteni. Supunere, supunere deplină în faţa ursitei; nu ţi-e dat să trăieşti pentru tine, ci doar pentru alţii, singurul izvor de fericire pentru tine este arta. O, Doamne, dă-mi putere ca să mă pot birui.

citat celebru din Ludwig van Beethoven
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din vălmăşagul milogilor, o muiere înaltă, despletită, cu şalul fleandură şi rochia ruptă pe şold, mânjită pe faţă cu funingine, trăgea cu un băţ pe scândura din garduri, ridicând toţi câinii în picioare. Se jelea cu voce ascuţită, înfiorându-ţi carnea, iar în ceata ţăranilor, care se îngroşa mereu, femeile îşi făceau cruce.

Fănuş Neagu în Îngerul a strigat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigraf unei tinere fete

Ne mai amintim.
De parc-a fost odată
şi toate ce din nou o să mai fie.
Ca şi lămâii cruzi purtai sânii de fată
de a lui sânge clocotind legată.

- Acelui zeu.
Acel refugiat
acela ce răsfaţă sânii de fecioară.
Dulce ş-aprins ca visul tău curat
umbrindu-ţi tinereţea preacurat
şi aplecat ca geana-ţi stinsă în afară.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată lucrul cel mai necunoscut în El, Cel Necunoscut: atitudinea personală a Omului Iisus faţă de om, faţă de personalitate - înaintea atitudinii mele faţă de El, a Lui faţă de mine; iată minunea minunilor, iată ceea ce, dintre toate cărţile omeneşti, aceste focuri pământeşti, distinge acest fulger ceresc, Evanghelia.

Dmitri Merejkovski în Iisus necunoscut, volumul I
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigraf unei tinere fete

Ne mai amintim.
De parc-a fost odată
şi toate ce din nou o să mai fie.
Ca şi lămâii cruzi purtai sânii de fată
de a lui sânge clocotind legată.

- Acelui zeu.
Acel refugiat
acela ce răsfaţă sânii de fecioară.
Dulce ş-aprins ca visul tău curat
umbrindu-ţi tinereţea preacurat
şi aplecat ca geana-ţi stinsă în afară.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor (1926), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celălalt ca interlocutor pur nu este un conţinut cunoscut, calificat, sesizabil pornind de la o idee generală oarecare şi supus acestei idei. El arată o faţă, nu se referă decât la sine. În vorbirea dintre fiinţe singulare se consituie doar semnificaţia interindividuală a fiinţelor şi a lucrurilor, adică universalitatea.

Emmanuel Levinas în Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!