Poezii despre inflorit, pagina 32
Mă-ntorc iar în satu meu
Mă-ntorc iar în satu meu,
Nu-s măi bătrânii pă trăpce
Șe stăceau cu ochii-n lacrămi
Cân' veneam... să mă așcepce.
Privăsc la poarta încuniată,
La ușa sobii un' stăceau,
Îm' amincesc, cu drag, mereu
Cân' cu mine givăneau,
În grăgină sâmt mirosu,
Ge la pomii înfloriț
Șî iei îs mâniaț pă soartă,
Că ge taica-s altoiț,
Nu-i măi vaca-n grajgi la iesle,
Nu-i măi vadra a cu lapce,
Ge când nu măi îs bătrânii...
Ge pă lume s-or stâns toace.
[...] Citește tot
poezie de Claudiu Românu
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre creștere, poezii despre copaci sau poezii despre bătrânețe
Zbiri trandafiri
Au înflorit iar trandafiri
Dar când au fost doar braț de spini
Cine oare i-a iubit tanini
Infipți inimii ca niște zbiri
Precum în ale noastre iubiri
Ce se ucid venin în ofiliri
Când numai suntem plini de-nfloriri
Nerăsărind din furtuni, ninsori
Din golurile noastre muguri
Comozi în a arunca și tăia
Ce pare defect și neavând flori
Fără răbdarea de a retâmâia
Privirea, sufletul cu răni spini
De unde se ivesc cei mai frumoși
Trandafiri tanini în iriși
Ce răsfiră petale calde inimii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre trandafiri
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre ninsoare
- poezii despre muguri
- poezii despre inimă
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Printre cărări
eu nu sunt înger iubito
am lăsat prăpăstii în doi
azi te caut pe noi
sar de pe un colț de stâncă pe un gând
tu, măiastră pasăre
eu, o biată chitară
ești viu torent în zbenguiala iubirii
eu un urs, adormit, monoton
tu, sălbatică ciută
sari în prăpăstii adânci
de ce te urmez eu atunci
mă întreb, ieri, azi, mereu
voi plânge iar și iar
am lăsat întinsa poiana
să alergi în galopul de dor
gazelă, cu trupul tău zvelt
tu fugi, eu nebun, te urmez
pe cărări ce azi dor
tu râzi, eu plâng după tine
în vale, a înflorit liliacul, iubito
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre îngeri
- poezii despre văi
- poezii despre urși
- poezii despre trecut
- poezii despre stânci
- poezii despre somn
- poezii despre râs
La mulți ani
(lui Florin Măceșanu)
Au înflorit, doar pentru tine, zorii,
Într-un albastru matinal de-april-
Aici, la țărm de mare, într-un tril,
Eu îți pictez pe valul mării, sorii,
Așa cum știu, în versuri de lumină,
Să-ți intre pe fereastra dinspre est.
Și în decorul tainic și celest,
Te-aș invita, diseară, la o cină.
Să mă pictezi pe talere de ceară,
Să te primesc, tăcută,-ntr-un poem,
Când, încă-amurgurile-n noi, mai gem,
Înmiresmându-ne cu flori de primăvară.
Îți dăruiesc poeme violete,
Tu, curcubeu, să-mi înflorești stingher,
Și astăzi, doar atâta am să cer:
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre pictură, poezii despre arte plastice, poezii despre versuri, poezii despre tăcere, poezii despre timp, poezii despre primăvară sau poezii despre prezent
Nu știu cum s-a făcut
Nu știu cum s-a făcut.
Tinerețea s-a dus, a trecut.
Arcul sprâncenelor mele s-a mai lăsat
Nu mai e mandru și încondeiat.
Ce s-au făcut zilele răsunatoare,
vara mea cu grâu și cicoare?
N-am să caut, n-am să-mi aduc aminte.
Toate erau mai frumoase-nainte.
Lumina egală
nu m-ademenește, nu mă-nșală.
Toate fructele spre care-am râvnit
s-au copt și-n vis din nou au înflorit.
Da. Nu știu cum s-a făcut.
Pământu-i mic și zările-au scăzut.
Nu se petrec minuni și nu cad stele,
ca-n nopțile copilăriei mele.
poezie clasică de Magda Isanos din Poezia ieșeană contemporană (1968)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre zile, poezii despre visare, poezii despre tinerețe, poezii despre stele, poezii despre sprâncene sau poezii despre noapte
Geografia surâsului
geografia surâsului o știu pe de rost
de pe buze prin cord coboară spre glezne
coloana iubirii destramă timp anost
prin vraja timplui nu circulă bezne.
avalanșe de poeme coboară spre călcâie
izvoare de emoții scaldă mari pasiuni
cu magica splendoare țin gândurile-n frâie
când lumini de aur se împletesc cununi.
o vară de poveste am cumulat în cord
magnolii roz au înflorit a doua oară
parfumul diafan plutește spre nord
estompând tămâia și mirosul de ceară.
slove care zâmbesc lumii îi acord
boemia sufletului nu vreau să moară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre roz sau poezii despre moarte
Simfonia sufletului meu
Îți port în mine binecuvântarea,
În suflet îmi răsună simfonia,
În fiecare zi se aprinde zarea
Și a înflorit în mine bucuria.
De-aș ști să cânt, aș lua un flaut
Și ți-aș cânta de dragoste și dor,
În fiecare mărunțiș al vieții să te caut
Și-n limpezimea apei, la izvor.
Te văd din nou cu ochii minții,
Îmi fac pumnal din dorul meu de ducă,
În timp ce trag de viața mea cu dinții,
Să ies din trup, ca o nălucă.
Dar voi veni pe fir de primăvară
Din iarna rece a sufletului meu,
În calea ta mă simt ușoară
De tot ce am urât în traiul meu.
poezie de Lusiana Drăgușin (12 aprilie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre dor, poezii despre trup și suflet, poezii despre ochi sau poezii despre muzică
Strigătul timpului în fiecare palmă a zilei
a venit primăvara
au înflorit corcodușii
și pomii timpurii
îmbracă țara
într-un alb nou
pe aripile vântului
s-au topit
florile timpurii de primăvară
și-n surâsul vântului
noi flori înfloresc
purtând imaginea
vieții acesteia în chip de floare
curând
bureții de spin
își vor spune cuvântul
brăzdând tăcerea
cu chipul lor alb
înveșmântați
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (4 aprilie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre țări sau poezii despre vânt
Petale târzii
Ai înflorit din nou, la ceas târziu,
când frunzele copacilor sunt duse
în zările tărâmului neviu
al celor ce, de vremuri, sunt răpuse.
Sub razele de toamnă, strălucești,
te bucuri de căldura trecătoare
atât cât e. Îți place s-o primești
cu zâmbetul petalelor spre Soare.
Deschid fereastra larg și te privesc
rugându-mă de vânturi înghețate
să ocolească florile ce cresc
atunci când altele-s apuse, toate.
Ți-aș da căldura verii de-aș putea,
o clipă cât o viață-a unei flori;
nu cer mai mult, doar timp cât aș visa
că-i primăvara vechilor fiori.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre toamnă sau poezii despre gheață
Femeia rămâne femeie
Femeia e un simbol a iubirii.
Toți știu, dar mulți nu așa gândesc.
Ea este Eva cea pierdută în amintiri,
Care a fost la începutul neamului omenesc.
Femeia de mică e femeie.
Femeia e femeie când devine mamă,
Femeia rămâne tot femeie
Când e bătrână și plânge în năframă.
Ne este dor de ea când suntem mici,
Ne este dor de ea când creștem mari.
Dar când suntem bătrâni și bolnavi,
Plângem din nou după ea ca niște sugari.
Căci ea este steaua care a răsărit
Pe cerul vieții noastre.
E ca floarea care a înflorit
Sub bolțile albastre.
poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre început, poezii despre simbolistică sau poezii despre mamă