a se min�i pe sine �nsu�i

Tu, întuneric, din care mă trag

Tu, întuneric, din care mă trag,
decât flacăra îmi eşti mai drag,
cu care lumea se mărgineşte,
şi străluceşte,
pentru-un cerc oarecare,
dar nici o fiinţă n-o ştie peste-aceste hotare.

Însă-ntunericul ţine totul la sine:
chipuri şi flăcări,
vieţuitoare, pe mine,
totul, pe apucate,
om, stihie şi fapte –

Ba poate-o gigantică forţă, poate
se mişcă alături, în vecinătate.

Eu cred în noapte.

poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viaţa monahală, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul monstru

o femeie aleargă -
nu ajunge nu
atinge tramvaiul
pe împrejur
care opreşte la staţia... următor

şi naşte copilul grăsuţ între şine - un un

gur moare trăieşte în ro
mânia cu un
ele controloare din care... cul
carea în pat sau decor

face casă bună cu... aaasia (?!) şi

naşte şi naşte sus
pine probabile - viaţa e bună de cur ca şi cum
ar fi cura
aajoasă - o femeie întreagă
în familie a

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecou de lumină

Cei ce doriră să încalce legile
au fost deja excomunicaţi!
Iar noi abia auzirăm tunetul!
...........................................
Amintirea de sine
e ca o zămislire de prunci...
acolo, înăuntru, dintr-un fel de limită
menită să te susţină,
dintr-o... coastă luminoasă!
Păcătoase oase...
Nu ţin seama de toate
gesturile de "rămas bun"
ale sinelui - învelit în petale nedesfăcute,
neînflorite,
ca un boboc etern!
Şi eul îi abia... un arabesc fluid,
abia o... boabă
de rouă...
Dar ce vârtej să o mai soarbă?
Şi la ce bun?

[...] Citeşte tot

poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ut pictura poesis

Să vezi ce poţi să vezi doar cu genunchiul
aproape c-aş avea păreri
să dorm cum doarme-n sine o tăcere doar mişcându-l
aproape că-aş crede-n învieri
să mergi la valea văii cum Canopus,
steaua cea galbenă şi fixă
mai că aş scrie vreun opus
mai că aş zgâria vreo obeliscă
un ţip în fruntea nimănui nesângeros
pe nici un fel de frunte şi de cruce
stau singur şi nevorbitor şi somnoros
şi n-aş pleca dar tot m-aş duce

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet Retoric

Si pentru ce te bati mereu,
si te acoperi de rusine,
cand totul e predestinat
sa se rezolve de la sine ?

De n-ar fi noaptea pana in rame
si ziua pana in ochii tai,
ar fi sa cazi ca o epava
peste cositorite vai.

Dar marginile ni sunt clare
si miezul ne e stramt de tot,
si lumea da stufoase aripi
sa te loveasca peste bot.

Si pentru ce sa mai arati
ca-n univers domneste setea,
si pentru ce sa mai tot strigi
cand nu sti unde ti-e urechea.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Facticitate

găsind cu mintea limpede
şi vie
o contemplare lungă între drumuri
într-o frântură de ataraxie
dihotomiile se ard în scrumuri

din vertical
monada dezgolită
în sine
recitându-şi monologul
ca un fonem cu coama rotunjită
pe braţe îmi adoarme inorogul

murim atât de singuri
prima oară
am decupat sub talpa mea angoase
nisipuri roşii care se pogoară
pe umbrele cu pielea de mătase

priveşte-mă din nou

[...] Citeşte tot

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa tăcerii

Linişte profundă şi sonoră
îmbrăcând, inundând
forme perfecte.
Tăcere protejând forme,
forme adâncind tăcerea,
un echilibru precar
şi vibrant.
Timpul fiind doar insinuat,
sugestie trecătoare
asemeni naturii lui.
Frumuseţe, gen
valori fără sens
dizolvate în dinamismul static
al formelor, revărsate
peste marginea imaginaţiei,
dincolo de sacru.
Perfecţiunea formelor
nu poate fi decât simplă
şi profund cuvântătoare,
până la lacrimi,

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Gîrniţă
Adăugat de Marius Gîrniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui sergiu n

nu mi se pare normal
să cazi de pe cal... –
orice actor din balcani trebuie să
ştie să călărească! unde să
se afirme dacă nu
în filmele despre sine (?!) în braţele
bulgăroaicelor braţele sârboaicelor
româncelor macedo
româncelor şi
mai puţin la sânul ca fânul al unguroaicelor ce
urăsc ele toate femeile din
siria de... panonia...
ooo
din gara din buda
pesta – din buda
pesta, prieteni ai fe
meilor definitiv unguroaice!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transcendent

Mutā-te-n poezie, Miss,
Şi stai acolo sine die,
Scrie cu sânii de sub ie,
Apoi, c-o floare de cais...

Aproape eu de tine mi-s,
De zborul tāu de ciocârlie,
Mutā-te-n poezie, Miss,
Şi scrie-ţi dorul pe hârtie.

Cāci transcendentul a decis
În Parnas, sā ne fim solie,
Eu ţie, Miss, şi-apoi tu mie...
În Paradis sau în Abis,

Prefā-te-n poezie, Miss!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labrador

Un ţinut de gheţuri înclinate
Îmbrăţişat în arcul unui cer cu tencuială gri
Se-abandonează pe sine însuşi
În eternitate.

"N-a venit nimeni aici să te revendice
Sau să renunţe la tine, lăsând un semn roşu şi feeric
Pe sânii tăi cu brumă rece?
Chiar n-ai amintiri deloc, o, Strălucire plină de-Întuneric?"

Tăcere-înfrigurată – arar, momente de schimbare
Călătorind spre-o primăvară mereu de neajuns –
Fără naşteri, fără moarte, fără timp sau soare
În răspuns.

poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!