zadarnic

Plaja clepsidrei

Viaţa ne este o plajă enormă,
unde nisipul ce arde sub soare,
sigur este clepsidra noastră vie
căutând şi comori şi răcoare.

Printre rătăciri nu vedem o mare
aducând briza alinărilor întruna,
dorim zadarnic numai orizontul,
dintre toate scoicile nu vrem niciuna.

O stea de umbră ne va acunde timpul,
dar nisipul îl păstrăm doar pentru bronzat,
nu acceptăm să ne clădim o statuie
sau digul pentru valul deja anunţat.

Secundele se scurg desperecheate,
iar zăpezile ştim că pleacă curând,
dar stăm singuri în faţa nemărginirii
şi ne pierdem în neguri triste plângând.

poezie de Constantin Rusu din Rânduri pentru gânduri (iunie 2011)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darnic, dar zadarnic (pentru Maria)

Aştept să-nceapă-n viaţa mea
Ceva ce n-a mai început,
Şi nicio clipă n-aş mai vrea
Să se repete din trecut.

Mă tem de viitorul meu,
La fel de mult ca de prezent;
M-am săturat să-l văd mereu
Altfel, dar numai aparent.

Mă rog să-nceapă-n viaţa mea
O altă inimă să bată
Şi-n locul meu s-aştepte ea,
Crezând în clipa mult visată...

Căci unei jumătăţi de om,
Oricât ar fi de gură-cască,
Nu-i pică din acelaşi pom
Altfel de rod, fără să-l nască.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de cais

Într-o zi, din misteriosul mai
Am simţit că, tu nu mai erai:
Te piedusei dragoste-ntr-un vis
Cum se pierde-n fruct, floarea de cais...

Şi am plâns zadarnic, lipsa ta,
-Zbucium cum n-am mai avut nicicând! -
Cerul peste toate revărsa
Un prinos de lacrimi pe pământ.

Fructele pe braţe îmi creşteau -
Şi-au venit fete să le culeagă -
Soarelui, voioase surâdeau
Şi-au păstrat dulceaţa lor întreagă.

Poate altă dată, în alt timp
Iarăşi voi primi iubire, al tău nimb:
Ştiu că nu ai fost deloc un vis
Şi mi-e dor să mai fiu floare de cais!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ar fi înviat Cristos

De n-ar fi înviat Cristos,
Zădarnic-ar fi fost credinţa
Şi omul, pururi păcătos,
Îngemănat cu suferinţa,
Prin lume şi-ar fi dus căinţa,
Necunoscând ce-i biruinţa
De n-ar fi înviat Cristos.
De n-ar fi înviat Isus,
Zadarnic ar fi fost Cuvântul
Ce pretutindenea s-a spus
Şi s-a-mpânzit cu el pământul, —
N-am fi ştiut ce-i Legământul
Şi veşnic ne-ar fi fost mormântul,
De n-ar fi înviat Isus.

Dar Domnul a-nviat din morţi
Şi-a arătat că învierea
Ce-a sfărâmat închise porţi,
E semnul vieţii şi puterea
Ce-aduce lumii mângâierea

[...] Citeşte tot

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zădărnicie

E-atâta linişte în mine
Mă doare jalnic nepăsarea,
Celor ce spun că îmi vor bine
Şi-un dar frumos îmi fac: Uitarea!

Îmi plânge ochiul şi suspină
Iar cerul sufletului meu,
Vorbeşte-ncet: n-ai nicio vină!
Fii demnă! cum ai fost mereu.

Zadarnic strigi pe nu ştiu unde
Şi zgomote produci ades,
Ele răsar ca o Lumină
Chiar dacă nu te-au înţeles.

Scrii iar de dor şi cu durere
Despre un zbucium fără rost,
Lumea-i o tristă adiere
Prin vieţi ce vor striga: am fost!

[...] Citeşte tot

poezie de Lusiana Drăguşin (27 iulie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu fierul roşu tu mă-nţeapă

Cu fierul roşu tu mă-nţeapă,
În faţa mea loveşte drept,
Cu vergi mă biciuie, iubito,
Dar nu mă face să te-aştept.

Picioarele, de vrei mai bine,
Din locul lor tu mi le scoate,
Dar nu lăsa s-aştept zadarnic,
Că-i chinul cel mai greu din toate.

Ah! Ieri întreaga după-amiază
Te-am aşteptat cu dor fierbinte
Şi n-ai venit, fermecătoareo, -
Iar eu credeam că-mi ies din minte.

Cu şerpi mă strânge nerăbdarea
Şi-n fiecare clipă sar
Când sună paşi pe coridoare;
Dar tu nu vii - e în zadar.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

S-a închis geamul trenului vieţii, ca o pleoapă
s-acopere visuri, rămase-n peron
de-o gară, efemer bântuită de multe plecări
pe linia dublă, ce înşiruie apă
căzând printre văi, sau schiind prin jalon,
se-oprind câteodată prin halte, sau mări.

Rămâne un clip, sau un film dintr-o dramă,
în camera obscură a retinei din minte,
plecată şi ea undeva, fără adresă
şi totul derulă periplu' înspre vamă...
nimic nu opreşte din goană, zadarnic mai zboară cuvinte
în eterul ce nu mai cunoşte înţeles, nici scris pe bilet... ori anunţul din presă.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru lumină

când vine dimineaţa şi zori îmi bat în pleoape
mă trezesc din visul ce m-a plimbat prin lume
am ajuns la stele de-acum le simt aproape
ca pe nişte surori, le-am alintat pe nume.

mă-ndrăostesc de viaţă în fiecare zi
raze nu mă lasă pribeagă şi stingheră
salut lumea cu versuri din orele târzii
nu am trăit zadarnic în minunata eră.

am dezvoltat iubirea îmi curge prin cord
ca un izvor de munte cu murmurul duios
n-am lăsat-o să moară tot timpul îi acord
slăvesc lumea cuvântului tărâm melodios.

iubesc cu frenezie până la polul nord
în suflet aurore se-nchină la Cristos.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ai să faci?

Ce-ai să faci iubito dacă mor?
Mircea Micu
-----------

Ce-ai să faci iubito dacă mor?
Cumpăr-o duzină de batiste
Sigur n-o să-ţi fie prea uşor
Şi-n final ai să mă ştergi din liste

Zilele vor fi la fel de triste
Şi vor trece fără vreun fior
Ce-ai să faci iubito dacă mor?
Cumpăr-o duzină de batiste

Zadarnic să-ţi mai spun că te ador
Îndrăgostiţii lasă-i să insiste
Maşinii de spălat ca să reziste
Nu uita să-i pui şi ceva clor
Şi mai ales, duzina de batiste...

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nihil nove

Nimic nou. Nici vechituri nu-mi scrii,
De ce să te mai oboseşti zadarnic,
În orele nopţii de toamnă târzii,
Adormi în pace. Să nu-mi scrii.

Totu-i vechi. Doar din supreme reverii
Adună-ţi amintiri cu gândul harnic,
Căci ştiu precis, n-o să revii
Rugându-te; nici să nu-mi scrii.

Nimic adevărat. Pustiu ca în prerii
Un gând mă-nconjură amarnic
De te-aş chema ştiu: n-o să vii.
De aceea e mai bine să nu-mi scrii.

Nu studia nimic. Catrene parodii
Nici versul epigramelor zburdalnic
Totul ce reiese din atâtea poezii
Rezultă că te rog, nici să nu-mi scrii.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!